| Denumirea |
Biserica de lemn "Sf. Nicolae" |
| Datare |
1879
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Judeţ |
Mehedinţi |
| Localitate |
PĂTULELE |
| Comuna |
PĂTULELE |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Craiovei |
| Mitropolie |
Mitropolia Olteniei |
| Cod oficial LMI 2004 |
MH-II-m-B-10373 |
| Descriere |
În localitatea Pătulele, prima biserica din care îşi trage obârşia biserica Sf. Nicolae, era într-un bordei, cu clopotniţa aparte, undeva “mai sus decât este comuna acum" . Aceasta biserica în bordei, a fost incendiată de turci şi de atunci i-a rămas numele de “biserica pârlită”. O data cu mutarea locuitorilor mai aproape de Pătulele, de rezervă, a fost construită şi o biserică pe actualul teren al bisericii Sf. Nicolae “din bârne de lemn aşezate pe patru picioare de piatră, aduse din pădurea Vlădaia”. Aceasta biserică a funcţionat ca singura biserica a localităţii Pătulele. Prin 1883, aceasta biserica devenind neîncăpătoare, s-a construit o biserica din zid cu hramul Sf. Gheorghe, cu ajutorul principelui Alexandru B. Ştirbei, proprietarul de atunci al moşiei. În jurul bisericii Sf. Nicolae se afla şi cimitirul satului, unde au fost îngropaţi cei ce au decedat până în anul 1873 si unde se găsesc si acum cruci de morminte. În jurul anului 1878, când a devenit improprie pentru serviciile religioase, biserica din lemn Sf. Nicolae a fost închisă la recomandarea Prea Sfinţiei Sale episcopul Ghenadie Enăchescu, care a vizitat Pătulele. Enoriaşii bisericuţei din lemn Sf. Nicolae, “plini de credinţa si legaţi pe osemintele atâtor părinţi si strămoşi care zăceau în jurul ei” , au strâns fonduri fie din sat fie din satele vecine, ca s-o ridice din temelie din zid pe cea actuală “după noile credinţe ale vremii, punându-i temelia în 1903”. |
