| Denumirea |
Biserica de lemn "Sf. Nicolae" |
| Datare |
1780
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Judeţ |
Mureş |
| Localitate |
CUŞTELNIC, municipiul TÂRNÃVENI |
| Adresa |
159 |
| Protopopiat |
Protopopiatul Târnăveni |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Alba Iuliei |
| Mitropolie |
Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului |
| Cod oficial LMI 2004 |
MS-II-m-A-15647 |
| Descriere |
Biserica de lemn din Cuştelnic, oraş Târnăveni, judeţul Mureş a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul „Sf.Nicolae”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, cod MS-II-m-A-15647. Biserica de lemn ce poartă hramul „Sf.Nicolae” face parte din grupul de monumente ce se regăsesc, într-un număr mai mic, în zona de câmpie a Transilvaniei. Biserica face parte dintr-o categorie planimetrică mai deosebită, având un plan în formă de „corabie”, adică o navă dreptunghiulară, în partea răsăriteană o absidă poligonală, decroşată, în cinci laturi, iar în partea apuseană pronaosul, încheiat în trei laturi, nedecroşat, pe latura sudică având amplasată intrarea principală. Biserica are o infrastructură din lespezi masive de piatră naturală, peste care s-au aşezat bârne masive din lemn de stejar, ce formează talpa. Peste acestea s-au ridicat pereţii, confecţionaţi din bârne de bar, aproximativ 8-10 bârne, în tehnica „blockbau”, prin suprapunere, cu îmbinări în „coadă de rândunică”, primele trei rânduri dând naştere la acele console, decorate prin retrageri succesive, ele având atât rol decorativ, cât şi de susţinere a cununei acoperişului. Şarpanta este confecţionată simplu, prin intermediul unor căpriori ce se sprijină direct pe cosoroabă, fiecare pereche fiind întărită prin intermediul unor cleşti. Biserica atrage atenţia atât prin armonia proporţiilor, cât şi prin cele două intrări, ale căror ancadramente au forma găurii de cheie, fiind o formă foarte rar întâlnită, doar la biserica „Sf.Nicolae” din Lăpuşna, fiind şi singurele din ţară. Nava are un acoperiş în două ape, iar deasupra absidei altarului, acoperişul este mai scund, fiind marcat de frântura verticală de circa 50 de cm. De o certă valoare artistică este decoraţia picturală a bisericii, dar mult prea deteriorată datorită intemperiilor care au pătruns în interior. Este creaţia zugravilor de la Feisa, unde s-a format un centru de pictură, creând opere atât cantitativ cât şi calitativ. În prima etapă, din anul 1756, este realizată pictura altarului şi iconostasului, ea fiind creaţia lui Iacov zugravul, din care se remarcă imaginea Sfintei Treimi, cu 3 feţe, 4 ochi, 3 nări, 3 bărbi, 2 mâini, iar în locul triunghiului ce se suprapune nimbului are trei triunghiuri distincte. În anul 1787 se trece la cea de-a doua etapă de înfrumuseţare a bisericii, ce se termină în anul 1788, aşa cum arată însemnarea de pe filacterul ţinut de Sf.Ioan Botezătorul. Pictura este realizată de Popa Nicolae sin Iacov şi de Ban Vasilie, după cum arată şi inscripţia de pe partea superioară a intrării în naos. |
