| Denumirea |
Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" |
| Datare |
1790
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Judeţ |
Argeş |
| Localitate |
BĂRBĂLANI |
| Comuna |
CUCA |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Argeşului |
| Mitropolie |
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Cod oficial LMI 2004 |
AG-II-m-A-13479 |
| Descriere |
Biserica de lemn din 1790, a fost făcută de Drăguţ Postelnicu, epistatul mănăstirii Cotmeana. Biserica este ridicată în formele tradiţionale, cu o bute, protejată de un acoperiş comun în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul închis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) şi încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Cele trei încăperi iniţiale, altarul, naosul şi tinda, sunt acoperite cu o boltă continuă, „cerime”, construită pe nervuri de lemn curbate şi înfundată cu scânduri subţiri prinse în cepuri de lemn. Tinda şi biserica sunt împărţite de un perete terminat sub naşterea bolţii, perforat de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale şi un spaţiu deschis sub rotundul bolţii. Iconostasul este zidit între şi puţin peste uşi, şi zugrăvit din 1859. peste zidărie se păstrează tâmpla de lemn originală, zugrăvită, peste care se înalţă crucea cu moleniile. Întreaga construcţie de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate de metru de la nivelul pământului, tencuită cu mortar de ciment. Interiorul este lumnat de un număr redus de ferestre, majoritatea lărgite într/o fază ulterioară. O ferestră originală cu fundătură de lemn se păstrează pe latura de nord, la naos.Pridvorul este, din punct de vedere constructiv, o construcţie simplă, ferită, închisă cu scânduri pe la 1899 sau de mai târziu. Patru ferestre mari luminează această încăpere târzie. Din punct de vedere decorativ, pridvorul este partea cea mai elaborată în ansamblul construcţiei. Grinda-fruntar, împreună cu grinzile laterale, sunt puternic profilate prin traforuri săpate adânc, stârnind imaginaţia. Cei patru stâlpi frontali, sculptaţi frumos cu fusuri răsucite, bază şi capitele, ce stăteau odată înfipţi în tălpi şi adunaţi de o grindă-fruntar, a fost înlocuiţi de stâlpi simplii. Pridvorul fost închis şi structura lui verticală înlocuită pentru a mării capacitatea lăcaşului şi pentru a susţine un turn scund. Decorul din pridvor este legat de intrarea în biserică şi trecerea în spaţiul ei sacru închis. Uşa este înconjurată de un portal, la rândul lui bogat sculptat în relief şi basorelief. Funia puternic profilată de pe portal se desprinde şi continuă pe cele două părţi într-un brâu median ce înconjoară întreaga bute a lăcaşului. Butea este ridicată din bârne de stejar atent făţuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericeşti, în coadă de rândunică. Capetele bârnelor din partea superioară a pereţilor sunt lăsate să iasă în exterior, în formă de console profilate, cu scopul de a susţine cosoroabele. Acestea din urmă formează talpa de sprijin a acoperişului protector. Consolele sunt tratate artistic atât în exterior cât şi în navă. Consolele din naos iau forma unor capete de cai ce susţin arcul dublou central de sub boltă, la rândul lui atent sculptat cu elemente de efect. |
