| Denumirea |
Biserica de lemn "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul" |
| Datare |
1784-1787, 1814, rep. în 1886, 1925, 1973
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Judeţ |
Vaslui |
| Localitate |
DUMBRĂVENI |
| Comuna |
GÂRCENI |
| Protopopiat |
Protoieria Vaslui |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Huşilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
VS-II-m-A-06793 |
| Descriere |
Ctitorita în 1784-1787 si refacuta în 1818 de preotul Grigoras si fiii sai, ajutati de razesi si de monahii Varlaam si Ioasaf. Construita în partea de nord a satului, cu lemn de pe loc, de catre mesterii Vasilachi Trânca si Iosub Onciul. Se impune prin iscusinta tehnica a mesterilor populari, armonia volumelor, decoratia si pictura interioara, având drept suport lemnul. De plan triconc, cu abside pentagonale, turle pe naos si pronaos, pridvor pe vest, sprijinit pe stâlpi crestati, legati în partea superioara cu un traseu în arc. Este construita din bârne de stejar, încheiate în „cheotoare dreapta”, pe temelie de piatra, talpoaie de lemn, acoperis în patru ape, coama lunga. Naosul si pronaosul sunt acoperite cu bolti de sectiune poligonala, delimitate de arcaturi în acolada, sprijinite pe stâlpi cu acelasi profil. Fatadele, încinse cu doua brâie în torsada, sunt captusite cu scândura. Ancadramentul usii dinspre pronaos, cu deschidere în acolada, este decorat cu un chenar cu „dinti de ferastrau”, motive ornamentale cu „vrej” si „vita de vie”, iar cel al ferestrelor cu motive vegetale. Usa masiva de stejar dinspre pronaos pastreaza sistemul de închidere originar. Pe frontispiciu, „palma mesterului” si datarile 1784, 1818. Lacasul detine fragmente de pictura având drept suport lemnul (baza boltii din naos, cafas, fruntarul si stâlpii despartitori dintre naos si pronaos), piatra rituala din altar (fântânita) cu inscriptie în chirilica din 1787, iconostasul din 1817, ulei pe lemn, atelier moldovenesc, precum si strana Maicii Domnului si jiltul arhieresc, realizate în aceeasi maniera. Biserica ctitorită la 1814 este reprezentativă pentru arhitectura populară în lemn. Ea se impune prin măiestria tehnică aa mesterului popular, armonia volumelor, organizarea spatială, decoratie si pictură interioară. Clopotnită de lemn detasată, printre putinele lăcasuri de cult ce posedă pictură interioară pe bârne. Plan triconc cu două turle pe naos si pronaos, intrare sud (cont.) 1886 - înlocuită pardoseala din piatră cu lemn, sindrila cu tablă, 1925 - în locul piatrei de temelie s-a pus cărămidă, închis pridvorul, adăugat cafasul si retăbluit; pridvor iniţial deschis, temelie de piatră de râu, soclu - ciment, pereţi portanţi din bârne de stejar încheiate în cheutoare dreapta, acoperiş ân patru ape din tablă, iniţial de şindrillă, faţade decorate cu un brau median ân torsadă, căptuşită până la ferestre cu scândură, sistem de boltire, pridvor şi altar tăvănit, pronaos şi naos boltă ooctogonală, portal decorat cu motive vegetale (viţă de vie), stâlpi despărţitori cu crestături. |
|
|
