PARCUL NAŢIONAL CEAHLĂU

Harta zonei

Limita nordică. Limita nordică începe de la vest de Durău, de la ieşirea pârâului Slatina (Schitul) [XII-1.53.41] din pădure, la baza culmii La Pârâul Larg (borna silvică 369 UP II, OS Ceahlău). Se continuă pe limita fondului forestier şi efectuează un intrând pe valea pr. Martin [XII-1.53.41.1.], îl traversează (borna silvică 323 UP II, OS Ceahlău) şi se continuă pe aceeaşi limită a fondului forestier pe la baza interfluviului dintre bazinele Martin şi Durău până în muchia interfluviului (borna silvică 317 UP II, OS Ceahlău). De aici limita parcului continuă spre sud-est ocolind schitul şi staţiunea turistică Durău pe limita fondului forestier, traversează cumpăna de apă dintre bazinele Durău şi Durăuaş mergând pe liziera pădurii de pe versantul stâng al pr. Durăuaş până la NE de vârful de cotă 898,0 m (borna silvică 273 UP II, OS Ceahlău). De aici se orientează spre nord prin pădure pe limita dintre parcelele silvice (unităţile de amenajare) 75 şi 74 din UP II, OS Ceahlău până întâlneşte limita fondului forestier (274 UP II, OS Ceahlău). Din acest punct limita parcului continuă pe liziera pădurii spre nord, pe linia de cea mai mare pantă până în pr. Durăuaş. Traversează interfluviul dintre pr. Durăuaş şi pr. Gâşteni (pr. Viştenilor), pe limita fondului forestier, urcă pe partea stângă a pr. Gâşteni urmând liziera până la ieşirea pârâului din pădure. Traversează pârâul şi urcă în interfluviu dintre pr. Gâşteni şi pr. Ursu (borna silvică 243 UP II, OS Ceahlău), şi continuă pe limita fondului forestier până în pârâul Ursu. Din pr. Ursu limita continuă pe liziera pădurii până în culmea dintre pr. Ursu şi Pârâul lui Gheorghe (borna silvică 240 UP II, OS Ceahlău). De aici limita parcului urcă pe cumpăna de ape până la drumul ce leagă staţiunea Durău de Bicaz (borna silvică 239 UP II, OS Ceahlău). Din acest punct limita parcului continuă pe limita fondului forestier până la intrarea drumului în pădure (borna silvică 209 UP II OS Ceahlău). Urmează în continuare liziera pădurii care urcă pe culmea de pe partea stângă a pr. Răpciuniţa, urmează prin pădure cumpăna de ape a acestui pârâu, trece prin Curmătura Teodoreşti (1127,0 m) şi coboară pe culme până pe partea dreaptă a drumului Durău - Bicaz (borna silvică 115 din UP II OS Ceahlău). Urmăreşte limita fondului forestier, fără a include drumul în parc, traversează drumul pe la intrarea acestuia în pădure şi urmează liziera din sudul Poienii Ţiflicuş până la est de vârf (borna silvică 117 UP II, OS Ceahlău). De aici limita parcului se orientează spre SE pe o culme secundară pe linia de cea mai mare pantă în pârâul Ţiflic [XII-1.53.42.] (borna silvică 102 UP II, OS Ceahlău) şi urcă pe culmea din dreapta pe care o urmează până în vf. Stus (1072,0 m). Din vf. Stus limita coboară spre sud-est în pârâul Strigoaia (borna silvică 178 UP I, OS Ceahlău) pe care îl urmează pe malul stâng până la confluenţa acestuia cu pârâul Izvorul Alb [XII-1.53.45.].

Limita estică. De la confluenţa pr. Izvorul Alb cu pr. Strigoaia limita parcului urmează amunte malul drept al pârâului Izvorul Alb până ce acesta întâlneşte drumul Durău - Bicaz (borna silvică 147 UP I, OS Ceahlău). De aici urcă pe o culme secundară atingând interfluviul dintre bazinele Izvorul Alb şi Izvorul Muntelui [XII-1.53.47] la est de abruptul stâncos (borna silvică 135 UP I, OS Ceahlău). Se orientează spre est pe cumpăna de ape a pr. Izvorul Muntelui traversează drumul prin Curmătura Lutul Roşu şi merge pe cumpăna de ape din stânga pr. Baicu până la confluenţa acestuia cu Izvorul Muntelui. Limita continuă circa 200 m în amunte de confluenţă pe malul drept al Izvorului Muntelui până la confluenţa cu pr. Armeni pe care îl urmează în amunte pe malul drept până la obârşie, urcând în înşeuarea din Piciorul Maicilor (borna silvică 198 UP X OS Bicaz). De aici limita se orientează spre vest pe interfluviul dintre bazinele pr. Armeni şi pr. Furcituri până la borna silvică 158 din UP X, OS Bicaz de unde coboară în valea pârâului Furcituri pe o culme secundară la borna 159 UP X OS Bicaz. Limita urmăreşte în continuare, aval, malul stâng al pr. Furcituri circa 800 m după care urcă în Piciorul Văratecului (1078,0 m). Din vârf coboară la obârşia pr. Magdei şi continuă pe malul stâng al acestuia până la confluenţa cu pr. Fagii Rari de unde se formează Neagra Mică [XII-1.53.48.8]. De la confluenţă limita urmează amunte malul drept al pr. Fagii Rari, trece prin obârşia acestuia şi se continuă pe limita fondului forestier până în pr. Neagra Mare (borna silvică 106 UP IX, OS Bicaz), trecând prin vf. Neagra (1138,0 m). Urmează aval, pe malul stâng, pr. Neagra Mare până la confluenţa acestuia cu pr. Urda pe care urcă pe malul drept, trece prin obârşia acestuia şi ajunge în Vf. Verde (1338,8 m) pe interfluviul dintre bazinele Bicaz [XII-1.53.48] şi Bistra [XII-1.53.48.7.1.].

Limita sudică. Din Vf. Verde (1338,8 m) limita se orientează spre sud-vest pe interfluviul dintre bazinele Bicaz şi Bistra, urmând Culmea Făgeţelului, până la liziera pădurii (borna silvică 268 UP VIII, OS Bicaz). De aici limita parcului urmează limita fondului forestier, trece pe la nord de Vf. Făgeţel (1165,0 m) şi continuă până în pr. Frânturilor (borna silvică 241 UP VIII, OS Bicaz).

Limita vestică. Din pr. Frânturilor urmează limita fondului forestier până la confluenţa Bistrei cu Pârâul lui Stan. De aici se continuă spre nord pe malul drept al Bistrei până la confluenţa cu pr. Cintelnic pe care îl urmează pe malul drept până la obârşie şi urcă în culmea Obcina Lacurilor (borna silvică 118 UP VIII, OS Bicaz). Se continuă spre sud-vest pe culmea Obcina Lacurilor circa 600 m şi coboară la obârşia pr. Slatina pe care îl urmează aval pe malul stâng până la baza culmii La Pârâul Larg (borna silvică 369 UP II OS Ceahlău) unde întâlneşte limita de nord.