|
PARCUL
NAŢIONAL MUNŢII RODNEI Parcul
Naţional Munţii Rodnei este desemnat internaţional de
către Comitetul MAB UNESCO ca Rezervaţie a Biosferei. Limita nordică. Din
vârful Măgura Mare (1599,2 m), limita parcului se orientează spre
nord, pe interfluviul de vest al bazinului hidrografic Valea lui Stepan
până la ieşirea acestuia din fondul forestier (borna silvică
193 UP VI, OS Borşa). De la ieşirea din pădure a Văii lui
Stepan, limita parcului se îndreaptă spre est urmând limita fondului
forestier şi traversând văile Izvorul Dragoş [I-1.1.6.], Valea
Dragoş, Valea Hotarului, Valea Huţile, Valea Pietroasa [1-1.1.4.],
Valea Tisei trecând prin bornele silvice: 83, 82, 36, 12 aparţinând UP
VI OS Borşa, până în valea pârâului Repede la sud de
confluenţa pr. Tisei cu pr. Repede [1-1.1.3.] (borna silvică 184 UP
V, OS Borşa). Limita parcului urmează amunte malul drept al
pârâului Repede până la prima confluenţă importantă
(borna silvică 197 UP V, OS Borşa) şi urcă spre est pe o
culme secundară până în vârful de cotă 1302,8 m de unde
coboară spre nord în valea Vinişorul, pe o culme secundară.
Limita continuă amunte pe malul drept al Văii Vinişorul până
la intrarea acestuia în fondul forestier (borna silvică 189 UP V, OS
Borşa), şi se înscrie apoi pe liziera pădurii până la
confluenţa pâraielor Negoescu Mare [1-1.1.2.] şi Negoescu Mic
(borna silvică 148 UP V, OS Borşa). De la confluenţă,
limita parcului merge spre est pe culmi secundare, traversează
interfluviul dintre bazinele hidrografice Negoescu şi Fântâna [I-1.1.a],
trece prin vârful Buza Muntelui (1663,4 m) şi ajunge în valea Fântâna la
nord de confluenţa văii Păltinişului cu valea
Cimpoiaşul (borna silvică 93 UP V, OS Borşa). Limita
continuă aval pe malul stâng al pârâului Fântâna până la
confluenţa cu pr. Zănoaga, urmăreşte amunte malul drept
al pr. Zănoaga, trece prin obârşia acestuia şi urcă
până în înşeuarea Pasului Prislop pe interfluviul dintre bazinele
hidrografice Vişeu [1-1] şi Bistriţa [XII-1]. Din Pasul
Prislop limita parcului coboară la obârşia Bistriţei Aurii pe
care o urmează avale, pe malul stâng, până la confluenţa cu
pârâul Rotunda. Limita estică. De
la confluenţa pr. Rotunda cu Bistriţa Aurie limita parcului
urmează amonte pr. Rotunda, trece prin obârşia acestuia şi se
continuă pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Bistriţa
şi Someşul Mare [II-1] până în vârful Nichitaş (1450,7
m). Continuă din acest vârf pe interfluviu până în vârful
Stăniştea (1477,7 m), trecând prin vârfurile Gaja (1847,1 m), Dosul
Gajei (1856,0 m), Ineuţ (2222,5 m), Roşu (2113,1 m) şi
Cobăşel (1835 m). Limita sudică. Din
Vf. Stăniştea (1477,7 m), spre sud-vest şi apoi spre vest,
limita urmează un interfluviu secundar până în valea
Cobăşelului [II-1.4.] la aproximativ 1000 m avale de
confluenţa Cobăşelului cu pârâul Visu (borna silvică 87
UP IV, OS Rodna). Din acest punct limita parcului continuă spre Capul
Beneş (1587,1 m), mai întâi pe un interfluviu secundar şi apoi prin
estul vârfului Capul Beneş, pe limita fondului forestier, până la
cota 1493,0 m. De la această cotă limita parcului coboară pe
interfluviu până la confluenţa Izvorului Roşu [II-1.5.1.] cu
Izvorul Băilor [II-1.5] şi continuă apoi aval pe malul stâng
al râului Izvorul Băilor până la confluenţa cu pârâul Valea
Seacă, pe care urcă urmând malul drept, trece prin obârşia
acestuia (borna silvică 108 UP IV O.S. Rodna) şi continuă pe
limita fondului forestier şi pe interfluviul secundar ce urcă în
vârful de cotă 1542,6 m. Din acest vârf, aflat pe interfluviul dintre
bazinele hidrografice Izvorul Băilor şi Anieş [II-1], limita
coboară spre vest, pe culme (borna silvică 247 UP IV, OS Rodna)
şi pe limita fondului forestier până la confluenţa
Anieşului Mic [II-1.6.1] cu Anieşul Mare [II-1.6]. În continuare,
spre sud, limita parcului este dată de limita fondului forestier de pe
dreapta văii Anieş până la intersecţia acesteia cu malul
râului (borna silvică 194 UP III, OS Sângeorz Băi). Continuă
aval pe malul stâng al Anieşului până ce acesta se desparte de
liziera pădurii (borna silvică 167 UP III, OS Sângeorz Băi),
apoi urmăreşte limita fondului forestier până în valea
Blidăreasa (borna silvică 166 III, OS Sângeorz Băi). Limita
urcă pe malul drept al pr. Blidăreasa, trece prin obârşia
acestuia, traversează interfluviul dintre bazinele hidrografice
Blidăreasa şi Valea Vinului [II-1.8.2.] şi coboară pe o
culme secundară în Valea Vinului (borna silvică 140 UP II, OS
Sângeorz Băi). De aici limita urmează avale malul stâng al Văii
Vinului până la ieşirea din fondul forestier (borna silvică
135 UP II, OS Sângeorz Băi). Continuă spre vest pe limita fondului
forestier (borna silvică 198 UP II, OS Sângeorz Băi) şi
coboară pe o culme secundară în valea Piatrelor [II-1.8.1.] (borna
silvică 195 UP II, OS Sângeorz Băi). Traversează aproximativ
perpendicular interfluviul dintre bazinele hidrografice Valea Piatrelor
şi Cormaia pe culmi secundare, până amunte de confluenţa pr.
Cormaia [II-1.8.] cu Izvorul Craiului (borna silvică 255 UP II, OS
Sângeorz Băi). Continuă aval pe malul stâng al râului Cormaia
până la confluenţa acestuia cu Valea Vinului şi urcă pe
Culmea Craiului pe care o urmăreşte pe limita fondului forestier
până în vârful Craiului (1658,7 m). Din vârful Craiului limita parcului
continuă spre nord pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Rebra
[II-1.15] şi Cormaia până în apropierea vârfului Detunata (1752,3
m), trecând prin vârful Scărişoara. Din apropierea vârfului
Scărişoara (200 m sud-vest), limita parcului coboară la obârşia
pârâului Scăricele şi continuă pe malul stâng al acestuia
până la confluenţa cu valea Rebra. Limita vestică. De
la confluenţa pârâului Scăricele cu valea Rebra limita urmează
amunte malul drept al Rebrei până la confluenţa cu Rebrişoara
Mare şi continuă pe malul drept al acesteia până la
confluenţa cu pârâul Miniş. De la această confluenţă
limita urmează interfluviul dintre pr. Miniş şi
Rebrişoara Mare până în vârful Tomnaticului (1373,9 m), de unde
coboară spre nord în pârâul Bârlata (borna silvică 228 UP IV, OS
Năsăud). De aici urmăreşte amunte malul stâng al pârâul
Bârlata până la confluenţa cu pârâul Celarul, pe care urcă
până în Piciorul Bătrâna. Din Piciorul Bătrâna limita
continuă spre NE (aproximativ 600 m) pe limita fondului forestier şi
apoi coboară spre NV, pe o culme secundară, în valea Izvorul
Nistor. Din valea Izvorul Nistor limita parcului urcă în culmea
Bătrâna şi continuă spre nord, coborând la obârşia
pârâului Runcani pe care îl urmează până la confluenţa cu
Izvorul Izei (68 UP I, OS Sălăuţa). De la confluenţă
limita parcului urcă pe culme în vârful Troian şi se
orientează spre est prin vârful Răchitiş pe interfluviul
dintre bazinele hidrografice Iza şi Rebra. Din vârful Răchitiş
limita continuă pe culmea principală până în vârful
Măgura Mare (1599,2 m). |