PARCUL NAŢIONAL PIATRA CRAIULUI

Harta zonei

Limita nordică. În partea nord-estică a parcului limita porneşte de la baza Culmii Măgura (borna 1 UP V, OS Zărneşti) şi urmăreşte limita fondului forestier de pe faţa nordică a acesteia până în valea Prăpăstiilor [VIII-1.50.3] (borna silvică 4 UP V, OS Zărneşti), trecând prin borna 36 din valea Tohăniţa [VIII-1.50.4.5]. În continuare limita se îndreaptă prin păşune spre NNE până la locul numit Hora cu Brazi (borna silvică 2 UP V, OS Zărneşti), ocoleşte pe la E şi N acest loc, după care se îndreaptă spre NV, aproximativ în linie dreaptă, pe limita dintre fâneţe şi terenul arabil, trecând prin locul numit Topliţa, până la intersecţia dintre valea Crăpăturii şi drumul forestier Zărneşti - Plaiu Foii. În continuare urmează drumul forestier până la podul peste Bârsa Mare [VIII-1.50] din apropierea confluenţei acesteia cu Bârsa Fierului [VIII-1.50.2]. Apoi urmăreşte malul stâng al Bârsei Mari, spre vest, până la podul peste Bârsa lui Bucur [VIII-1.50.1], de unde continuă pe drumul forestier până la podeţul peste Valea Coţofenei. Urmează valea în amunte până la limita fondului forestier pe care se continuă până pe Muchia Coţofenei (borna silvică 120 UP VI, OS Zărneşti).

Limita vestică. Din Muchia Coţofenei (borna silvică 120 UP VI, OS Zărneşti), limita se îndreaptă spre sud, pe marginea fondului forestier, aproximativ 300 m pentru a ocoli perimetrul construit, de pe malul drept al Bârsei Tămaşului, coboară în Bârsa Tămaşului, la bazinetul de captare pentru microcentrala electrică, apoi urmează amunte malul stâng al Bârsei Tămaşului, până la confluenţa cu Valea lui Sbârneci. De aici limita parcului urmăreşte liziera păşunii împădurite de pe versantul stâng al văii pentru a include poiana din lungul Bârsei Tămaşului, până la confluenţa dintre Bârsa Tămaşului şi valea Borşa (v. Boşii). De aici urcă pe interfluviul secundar dintre cele două văi până ajunge în Culmea Tămaşului. Apoi urmează spre sud-est pe Culmea Tămaşului (interfluviul dintre bazinul hidrografic al râului Bârsa [VIII-1.50] şi bazinul hidrografic al râului Dâmboviţa [X-1.25]) trecând prin Curmătura Oţeţelea (1484 m), până în borna silvică 224 UP III Cascoe, OS Rucăr, de sub vârful Tămăşel. De aici limita urmăreşte culmea Tămăşel, prin Vf. Muntele Tămăşel (1347,0 m) şi coboară spre sud, până la confluenţa Dâmboviţa/Dragosloveni. În continuare urmează spre sud malul drept al Dâmboviţei, până la confluenţa cu valea Mira, de unde ocoleşte pe la est localitatea Sătic şi revine pe râu (în dreptul bornei 383 UP III, OS Rucăr). Limita urmăreşte aval malul drept al Dâmboviţei până în apropiere de intrarea în Cheile Dâmboviţei (borna silvică 382 UP III, OS Rucăr) şi urmează culmea secundară din dreapta Dâmboviţei, urcând prin Gruiul Raţei (1083,4 m), apoi se îndreaptă spre sud-est pe culmea Piscul cu Colţi, până la ieşirea Dâmboviţei din chei (borna silvică 39 UP III, OS Rucăr). De aici limita urmează din nou malul drept al Dâmboviţei trecând prin satul Podu Dâmboviţei, până în apropierea intrării în chei, la linia de înaltă tensiune (borna silvică 6 UP III, OS Rucăr). În continuare se îndreaptă spre vest, urcând pe versant în lungul liniei de înaltă tensiune până la limita fondului forestier (borna silvică 5 UP III, OS Rucăr), pe care o urmează prin Vf. Crucii (987,7 m), până la ieşirea Dâmboviţei din chei (borna silvică 163 UP VII, OS Rucăr).

Limita sudică. De la ieşirea râului Dâmboviţa din chei (borna silvică 163 UP VII, OS Rucăr), urmăreşte limita fondului forestier spre sud prin locul numit La Cuculeţ şi prin locul numit La Brădet (borna silvică 160 UP VII, OS Rucăr), după care urcă prin pădure pe linia de cea mai mare pantă până în culmea Prislop pe care o urmează până în Vf. Piatra Berbecilor (1412,5 m). Din acest vârf limita coboară pe culme până în amunte de Cheile Pitei, urmăreşte amunte pârâul Pita, până la un afluent de dreapta pe care urcă în culmea Menghia la cota 1132,0 m. Din acest punct limita coboară în pârâul Plaiul, pe care îl urmează în aval până la confluenţa cu Valea Ghimbav [X-1.25.5] şi apoi urcă pe aceasta până la confluenţa cu pârâul Bechet.

Limita estică. De la confluenţa Valea Ghimbav/Bechet limita urcă spre nord-vest pe linia de cea mai mare pantă în Culmea Ghimbavului (borna silvică 4 UP VII, OS Rucăr), pe care o urmează spre est prin Muntele Ghimbav (1335,5 m), Vf. Colţii Ghimbav (1406,6 m), până la limita fondului forestier (borna silvică 358 UP VIII, OS Rucăr). De aici se continuă pe limita fondului forestier până în râul Dâmboviţa (borna silvică 385 din UP VIII, OS Rucăr). Apoi se îndreaptă spre nord urmând malul stâng al Dâmboviţei până la confluenţa cu Dâmbovicioara [X-1.25.3]), de unde urcă în amunte pe aceasta până la intrarea în Cheile Dâmbovicioarei (borna silvică 1 UP VI, OS Rucăr), urcă la limita superioară a versantului stâng al cheilor, urmărind limita dintre fâneţe şi fondul forestier până la borna 279 UP VI, OS Rucăr, traversează pădurea la borna silvică 280 UP VI, OS Rucăr şi urmăreşte limita fondului forestier până în râul Dâmbovicioara aval de satul Dâmbovicioara (borna silvică 213 UP VI, OS Rucăr). În continuare limita traversează râul Dâmbovicioara pe malul drept, urmează limita fondului forestier pe marginea satului Dâmbovicioara, revine pe malul stâng amunte de sat (borna silvică 151 UP VI, OS Rucăr), continuă pe limita fondului forestier ce include stâncăriile împădurite şi Peştera Dâmbovicioarei, traversează apoi Dâmbovicioara aval de construcţiile din Valea Rea (borna silvică 255 UP VI, OS Rucăr) pe care le ocoleşte (borna silvică 25 UP VI, OS Rucăr), revenind pe stânga văii la ieşirea Dâmbovicioarei din Cheile Brusturetului (borna silvică 142 UP VI, OS Rucăr) pe care le include în parc. Amunte de Cheile Brusturetului (borna silvică 133 UP VI, OS Rucăr) limita urcă pe versantul stâng la limita superioară a fondului forestier în Colţul Păltinişului (1232,0 m) prin borna 134 UP VI, OS Rucăr. În continuare limita ajunge în culmea Pleşei pe limita pădurii (bornele 132, 241, 165 UP VI, OS Rucăr), urmărind culmea până în cota 1488,0 m (borna silvică 64 UP VII, OS Râşnov), trecând prin Vf. Gâlma Pleşei (1471,8 m). Limita parcului urmăreşte marginea fondului forestier ajunge în Vârful lui Stavrăţ (1216,6 m), urmează apoi interfluviul Valea lui Nen/Valea Seacă până la confluenţa celor două (borna silvică 126 UP VII, OS Râşnov), coboară pe Valea lui Nen până la primul afluent pe dreapta pe care îl urmează până la obârşia acestuia, la intersecţia de drumuri din satul Peştera. De aici coboară pe pârâul Rudăriţa până la confluenţa cu valea Sbârcioara [VIII-1.50.4.2], urmează aval valea Sbârcioarei şi mai jos valea Turcu [VIII-1.50.4] până la borna 212 din U.P. VII, O.S. Râşnov, situată la extremitatea estică a Colţilor Măgurii, în apropierea localităţii Bran.

Zona de intravilan aferentă localităţilor Peştera, Măgura, Moieciu şi Bran este încadrată în categoria de management V - parc natural - şi se întinde spre nord-vest până la o limită de demarcaţie ce urmăreşte drumul Zărneşti - Măgura până la ieşirea din fondul forestier (borna silvică 73 UP V, OS Zărneşti) urmărind spre S V limita fondului forestier până sub Vârful lui Stravăţ (borna silvică 85 UP VII, OS Râşnov).