|
Istoria automobilului românesc nu are din păcate prea multe file.
Majoritatea românilor consideră DACIA ca fiind primul autoturism fabricat în România.
Unii știu că la sfârșitul anilor `30 au fost asamblate în București automobile FORD.
Puțini știu însă că în urmă cu aproape 90 de ani, în 1908 lua ființă la Arad fabrica de automobile MARTA.
Din multitudinea de firme auto apărute în Europa Centrală înaintea Primului Război Mondial, doar câteva au mai supraviețuit până în zilele noastre: Steyr, Austro-Daimler, Puch, Raba, Praga, Skoda (numită Nesseldorf până în 1920).
Celelalte au dispărut datorită vicisitudinilor războiului precum și dificultăților economice și financiare din perioada de după război.
Solicitarea primăriei din Arad de a se dota cu autobuze primește în 1908 răspunsul cel mai favorabil de la firma franceză Westinghouse din Le Havre (filială a concernului american cu acelaș nume).
Aceasta s-a oferit să construiască o fabrică pe terenul pus la dispoziție de primăria arădeană.
Astfel a luat ființă firma Marta (Magyar Automobil Reszveny Tarsasag Arad), ca sucursală a firmei-mamă Westinghouse.
Ridicarea clădirilor și instalarea utilajelor s-a făcut foarte repede, astfel încât un an mai târziu, în 1909 producția începe.
Pe lângă motoarele pentru tracțiune feroviară ce se fabricau aici, oferta de automobile era foarte cuprinzătoare: autobuze cu sau fără etaj, camioane de trei sau cinci tone sarcină utilă.
Din 1910 începe fabricația de autoturisme cu diferite caroserii: Dublu-Featon, Landolet, Limuzină, etc.
Motoarele erau cu patru cilindri de 20, 30 sau 40 CP.
Autoturismele cu motoare de 20 sau 30 de CP aveau transmisie cardanică, ier cele cu motoare de 40 CP aveau trnsmisie prin lanț.
Bineînțeles, toate automobilele erau fabricate sub licența firmei Westinghouse.
Circa 150 autoturisme Marta au fost fabricate până în 1912 când firma franceză Westinghouse a dat faliment.
Viitorul devenise sumbru și pentru firma Marta, dar salvarea a venit din partea firmei austriece Austro Daimler.
Aceasta preia firma Marta și trece la reorganizarea producției introducând modele noi de automobile de data aceasta sub licența Austro Daimler.
Modelul de bază devine un autoturism mai ușor, cu motor de 4 cilindri, de 2,5 litri, cu puterea de 18/22 CP.
Acesta a fost folosit mai ales ca taxi în țările Europei Centrale.
În 1936 mai circula în Arad un taxi Marta ce parcursese peste un milion de kilometri, spre deplina satsfacție a proprietarului.
Bineînțeles că și camioanele Marta produse după 1912 erau sub licență Daimler, purtând binecunoscuta stea în trei colțuri.
Între 1909 și 1914 au fost fabricate circa 650 de autoturisme și autobuze.
În 1914 începe Primul Război Mondial.Producția civilă încetează și în fabrica Marta.Din 1915 până în 1918 aici s-au fabricat numai motoare de avion.
Primul Război Mondial ia sfârșit în 1918. Imperiul Austro-Ungar se destramă; Transilvania se unește cu Regatul României.
Schimbări majore se produc și în activitatea firmei Marta. Relațile cu foștii patroni s-au deteriorat, producția aste dezorganizată.
În aceste condiții ia fiinșă societatea Astra - prima fabrică română de vagoane și motoare.
Aceasta s-a realizat prin unirea fabricii de vagoane Weitzer cu fabrica Marta.
În cadru Societății Astra, fabrica Marta a căpătat denumirea de Fabrica de Motoare. Aici se construiau autocamioane, autobuze, autostropitoare, autoturisme, motoare cu benzină sau gaz metan, mașini unelte de precizie precum și ... avioane.
Avionul de recunoaștere Astra-Porto, realizat aici după proiectul ing. Ștefan Protopopescu și care avea un motor Hispano-Suiza de 300 CP, a fost foarte apreciat de Armata Română care a comandat 25 de bucăți.
În cea ce privește automobilele Astra, ponderea au avut-o camioanele și autobuzele, dar la comandă au fost executate câteva luxoase automobile cu motoare de 4 cilindri, de 8000 cm3 ce dezvoltau o putere de 60 CP.
În anul 1926 capitolul automobilelor fabricate la Arad s-a închis definitiv. Toate utilajele au fost expediate la Brașov unde s-a înființat Întreprinderea Aeronautică Română (IAR).
Text: Dumitru Opriș Material preluat din revista AUTO PRO (Nr. 6, Iunie 1996; pag 46-47)
Design: Cornelia Călin;
Ultima actualizare: 3 nov.1998
|
|