Muzeul de Artă din Cluj-Napoca: un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească şi europeană

Muzeul de Artă din Cluj posedă un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească şi europeană: pictură, grafică şi artă decorativă (secolele XV-XX). Înfiinţat în anul 1951, muzeul a beneficiat încă de la constituirea sa, de unele fonduri mai vechi: o mică parte din colecţia de curiozităţi, orfevrărie, piese de mobilier şi artă plastică europeană, provenind de la Muzeul Ardelean şi mai ales colecţia cunoscută sub numele "Pinacoteca Virgil Cioflec". De numele lui Virgil Cioflec (1876-1948), autor al unor monografii de referinţă dedicate pictorilor Ştefan Luchian (1924) şi Nicolae Grigorescu (1925), precum şi al unor scrieri despre arta pertinente publicate în presa vremii, se leagă un act de cultură de mare însemnătate pentru viaţa Clujului interbelic: donarea colecţiei sale de artă românească, Universităţii Clujene (1929-1930). Deschidrea către public a pinacotecii Virgil Cioflec (1933) însemna, de fapt, deschiderea la Cluj a primului muzeu de artă românească modernă, al cărui succesor a devenit Muzeul de Artă Cluj. Alcătuită cu pasiunea şi competenţa cunoscătorului capabil să preţuiască valorile consacrate (Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea) şi să susţină cu clarviziune afirmarea talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Oscar Han, Cornel Medrea), Colecţia Virgil Cioflec reprezintă şi astăzi nucleul valoric al patrimoniului Muzeului de Artă Cluj. Amplificarea fondului muzeal s-a realizat în anii care au urmat înfiinţării lui, pe seama unor transferuri, donaţii şi achiziţii. Operelor de artă transferate de către Ministerul Culturii, Muzeul Naţional de Artă Bucureşti şi Administraţia locală (Barbu Iscovescu, Constantin David Rosenthal, Theodor Aman, Gheorghe Tattărăscu, Gheorghe Panaitescu Bardasare, Carol Popp de Szathmary, Ioan Andreescu, Karl Storck) li se adaugă un fond însemnat provenind de la Filiala Cluj a Academiei Române (1971). Cuprinzând piese importante de artă din Transilvania (pictori necunoscuti din secolele XVIII şi XIX, Franz Neuhauser, Joseph Nehauser, Franz Anton Bergman, Koreh Sigismund, Szathmari Gati Sandor, Simo Ferenc), acest fond a contribuit substanţial la conturarea unei fizionomii a patrimoniului. Activitatea de cercetare desfăşurată de-a lungul anilor de către specialiştii muzeului, valorificată prin studii şi expoziţii retrospective de anvergură a introdus în circuitul artistic naţional personalităţi de seamă ale artei din Transilvania: Elena Popea, Alexandru Popp, Pericle Capidan, Szolnay Sandor, Tasso Marchini, Aurel Ciupe, Romul Ladea, Petre Abrudan, Emil Cornea, Nagy Albert, Theodor Harsia, Fulop Antal Andor, Alexandru Mohy, Georgeta şi Constantin Ticu Aramescu, Ioan Sima, Petru Feier, Anton Lazăr, Walther Wiedmann, Bene Jozsef, Letiţia Munteanu, Coriolan Munteanu, Friederich Bomches, Sabin Nemeş, Nicolae Agârbiceanu, Valer Chende, Egon Marc Lovith, Constantin Lucaci. Aceste retrospective au determinat donaţii importante ale artiştilor şi ale familiilor acestora, precum şi din partea unor colecţionari de artă. Cercetarea a direcţionat şi un program de achiziţii orientat prioritar spre evidenţierea creaţiei artiştilor originari, sau activi în spaţiul intracarpatic (Aloisie Hora, Mişu Popp, Venceslav Melka, Sava Henţia, Simion Corbul-Hollossy, Octavian Smigelschi, Dimitrie Cabadev, Nagy Istvan, Sabin Popp, Aurel Popp, Hans Eder, Johann Mattis Teusch, Virgil Fulicea), dar şi spre completarea patrimoniului de artă veche (icoane din secolele XVII şi XVIII) şi artă modernă românească (Gheorghe Petraşcu, Francisc Sirato, Ion Teodorescu - Sion, Alexandru Phoebus, Corneliu Mihailescu, Ziffer Sandor, Thorma Janos, Corneliu Baba, Ioan Georgescu, Ion Jalea, Ion Irimescu, Dimitrie Gheaţa, Ion Ţuculescu). Muzeul este adăpostit într-un important edificiu baroc din secolul al XVIII-lea, Palatul Banffy, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Spaţiul de la etajul palatului este destinat Galeriei Naţionale. În anul 1990, Galeria Naţională a fost închisă pentru reorganizare, impusă atât de starea avansată de degradare a edificiului cât şi de nevoia de a organiza expunerea permanentă în funcţie de noile cercetări şi de piesele ahiziţionate sau donate în ultimul timp. Printr-o restaurare atentă, spaţiul de expunere generos de la etajul palatului Banffy a redobândit o configuraţie foarte apropiată de acea originară, fiind în acelaşi timp perfect adecvat funcţiei de muzeu de artă. Au fost selectate 325 de piese de pictură şi sculptură cărora li s-au pregătit o ţinută de expunere (restaurare, conservare rame, socluri) adecvate valorii lor artistice deosebite. Noua paginaţie a Galeriei Naţionale, redeschisă pentru public în luna ianuarie 1996, propune o sinteză de patru secole de artă românească cu un accent firesc pe fenomenul artistic din Transilvania: Altarul de la Jimbor (secolul al XVI-lea), pictură BIedermiir, artă stil 1900, avangarda, artiştii legaţi de Şcoala Superioară de Arte Frumoase şi de Centrul Artistic Cluj: Alexandru Popp, Szolnay Sandor, Pericle Capidan, Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Romul Ladea, Petre Abrudan, Tasso Marchini, Alexandru Mohy, Szervatius Jeno, Theodor Harsia, Kovaks Zoltan, Nagy Albert, Anton Lazăr, Virgil Fulicea, Constantin Dinu Ilea, Ioan Sima, Egon Mark Lovith. Artiştii sunt reprezentaţi în galerie prin piese de referinţă din creaţia lor, urmărindu-se atât relevarea unor aspecte caracteristice ale multiculturalităţii proprii îndeosebi spaţiului transilvan, cât şi sugestia relaţiilor complexe între arta din România şi principalele tendinţe şi curente ale artei europene. Integrând în sinteza de artă naţională postbelică valori deplin consacrate, realizate în Transilvania şi îndeosebi la Cluj, Muzeul rămâne receptiv şi la creaţia de dată mai recentă. Din acest motiv trei săli aferente Galeriei Naţionale au fost destinate expoziţiilor temporare ale artiştilor români afirmaţi în ultimele decenii. Acest spaţiu a fost inaugurat, semnificativ, cu expoziţia pictorului Nicolae Maniu, care, originar din Cluj şi format la Academia de Arte Plastice din acest oraş, desfăşoară în prezent o activitate prestigioasă în Franţa. Adresă: Palatul Banffy, Piaţa Unirii nr. 30, Cluj-Napoca, judeţul Cluj, România. Tel/fax: (+4) 0264.596.952; 0264.596.953, e-mail: macn@cluj.astral.ro Sit web oficial: www.macluj.ro Imagini din muzeu Text: Livia Drăgoi, 2002. Ultima actualizare: 30.04.2012.