Casa construită în 1839 de către mitropolitul Veniamin Costachi şi care a găzduit în 1918 colecţiile Bibliotecii Academiei Române, adăposteşte astăzi Muzeul "Poni - Cernătescu". Aici a locuit, începând din 1880, savantul Petru Poni şi familia sa, iar mai târziu, academicianul Radu Cernătescu. Parcul casei cu foişorul său, numit şi "chioscul poeziei" - obiectiv reconstruit în anul 1995 - unde citeau versuri Mihai Eminescu, Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni, dau un farmec aparte clădirii. Expoziţia de bază este amenajată în şase camere, dintre care cinci sunt organizate în stil memorial: holul de primire, sufrageria, biblioteca, camera "Radu Cernatescu" si camera "Matilda Cugler-Poni", iar cea de a şasea apartine personalitatilor iesene din domeniul chimiei. Holul de primire aduce în atenţia publicului bustul lui Petru Poni, sculptat în bronz de Ion D. Bârlad, în 1930 şi portretul în ulei, pictat în 1903, de C.D. Stahi. Sufrageria care a servit odinioară ca salon literar, unde erau nelipsiţi ca oaspeţi Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Creanga ş.a, conservă mobilier, reproduceri de artă, fotografii şi obiecte de artă decorativă. Biblioteca conţine un important număr de materiale documentare, cuprinzând peste 1100 cărţi de specialitate şi beletristică, dintre care se remarcă lucrările ce atestă contribuţia adusă de Poni în chimie, fizică şi istorie.

Astfel, în domeniul chimiei şi fizicii expoziţia conservă "Cursul de chimie elementară", publicat în 1869, la tipografia "D. Gheorghiu" din Iaşi şi "Noţiuni de fizică pentru uzul claselor inferioare de licee", din anul 1874, care fac dovada primelor manuale de specialitate destinate învăţământului mediu din România, concepute şi realizate de Poni. Rezultatele cercetărilor în domeniul mineralelor sunt prezentate în manuscrisul "Études sur des minéraux roumains", din anul 1900.
În legatură cu preocupările pe care Petru Poni le-a avut în domeniul istoriei, manuscrisul "Statistica răzeşilor" din expoziţia permanentă, aduce preţioase informaţii referitoare la satele moldovene de la începutul secolului al XIX-lea. Recunoaşterea pe plan european a personalităţii ştiinţifice a lui Petru Poni este ilustrată, printr-o serie de exponate, între care se disting: diploma de membru al Ordinului Francez "Legiunea de Onoare", acordată în anul 1902, Ordinul "Franz Joseph" (gradul Marea Cruce, 1903) şi Ordinul "Steaua României" (1905). Camera destinată academicianului Radu Cernătescu posedă piese de mobilier, fotografii, tablouri şi cărţi de specialitate, care aduc în prim plan personalitatea ştiinţifică a regretatului chimist.

În camera consacrată Matildei Cugler-Poni, soţia savantului Petru Poni este expus volumul intitulat "Poesii", aparut la Editura Literară a Casei Şcoalelor, în anul 1927. Tot în această cameră este conservată copia documentului privind înnobilarea familiei Cugler, de către împărăteasa Maria Tereza, în anul 1774. Nu lipsesc obiectele de artă decorativă care au aparţinut poetei, între acestea distingându-se: o casetă argintată pentru bijuterii, un lornion de sidef, o piesă din lac japonez pentru birou s.a. Camera Personalităţilor Ieşene din domeniul chimiei adăposteşte importante documente, cărţi de specialitate, diplome, fotografii şi obiecte personale, ce au aparţinut unor renumiţi profesori şi anume : Nicolae Costăchescu, Anastasie Obregia, Constantin V. Gheorghiu, Ilie Matei, Gheorghe Alexa, Mihai Dima, Ion Zugrăvescu. Muzeul are privilegiul de a oferi publicului, prima teză de doctorat în domeniul chimiei din România intitulată "Gazurile cuprinse în sare şi-n vulcanii de glod din România", susţinută la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, de către Nicolae Costăchescu, în anul 1905.