Portretul lui Eminescu

"Eminescu este un om al timpului modern, cultura lui individuală este la nivelul culturii europene de astăzi... Pe cât se poate omenește prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului sau, și forma limbii naționale, care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punct de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veștmântului cugetării românești..."
(Titu Maiorescu)

Din șoseaua Botoșani-Dorohoi un drum se desprinde, la stânga, spre Ipotești, dominând întinderile vălurite de alternanța colinelor. Acolo, pe o margine de deal, stăruie amintirea despre Eminescu. La intrarea în localitatea Ipotești ne ies în cale turnurile celor două biserici, cea veche a familiei Eminovici și cea nouă construită de Nicolae Iorga și Cezar Petrescu, în memoria poetului. Astfel, se dezvăluie de la început ceea ce aflăm mai apoi că este Memorialului Ipotești. Centrul Național de Studii "M. Eminescu". Memorialul Ipotești funcționează astăzi cu următoarele obiective muzeale:

Casa Memorială (interior)



Casa Memorială (exterior)

• Casa Memorială restaurată și inaugurată la 15 iunie 1979 după ce în 1976 fusese dărâmată până la temelie. Acum imobilul se află amplasat exact pe locul pe care s-a aflat dintotdeauna. Explorările din timpul săpăturilor au scos la iveală resturi de amforă romană, fragmente de ceramică dacică, precum și unele obiecte aparținând familiei Eminovici: fragmente de porțelan, tacâmuri de argint cu monograma familiei, pivnița casei familiei Eminovici și bucăți de cahle din vechile sobe de teracotă ale locuinței.

  
  
  Mormântul părinţilor lui Eminescu

  Din pridvorul Casei Memoriale ni se oferă întreaga panoramă a Ipoteștilor cu vâlceaua copilăriei lui Eminescu ("natala mea vâlcioară") pe versanții căreia stau înșirate casele ipoteștenilor, iar în spatele lor crestele dealurilor cu întinsul codru al Baisei.

Baisa - Memorialul "Eminescu"



Drumul din Baisa - Memorialul "Eminescu"



Lacul Baisa - Memorialul "Eminescu"

• Cele două biserici de la Ipotești au avut destine neobișnuite. Biserica Mare a satului, construită în 1939 și ctitorită de Nicolae Iorga, are hramul Sfântul Mihail. Alături, discreta și tăcuta, biserica familiei Eminovici stă și astăzi ca un simbol al credinței și al spiritualității neamului, în oaza de liniște a Ipoteștilor. Această bisericuță are hramul Sfinții Voievozi și "a fost făcută pe locul și cu ajutorul lui Ipatie și Nicolai Isăcescu, care sunt și primii ctitori. Ea a fost făcuta din lemn, dar putrezind lemnul a fost (re)făcută din vălătuci" ("Cultul Ortodox din județul Botoșani", 1906, p. 108).

Biserica Mare a satului Ipoteşti



Capela familiei Eminovici



Cristelniţă

• Casa Icoanelor aflată tot în incinta Memorialului a fost locuința ultimei proprietare a moșiei Ipotești, Maria Papadopol. Imobilul este construit în stil moldovenesc cu cerdac și el reprezintă, în ansamblul arhitectonic al Memorialului, spațiu pentru găzduirea unor expoziții periodice de icoane.

Casa Icoanelor
Locuinţa ultimei proprietare a moşiei Ipoteşti,
Maria Papadopol

• Alături de aceste construcții vechi, în incinta muzeului, se mai află un amfiteatru în aer liber de circa 500 de locuri și o construcție modernă cu demisol și două etaje care funcționează ca sediu administrativ dar și ca spațiu expozițional, destinat expoziției permanente documentare "Mihai Eminescu", precum și expozițiilor temporare de artă plastică. Expoziția permanentă este concepută pentru a ilustra, în viziune modernă, copilăria și tinerețea poetului, perioada colaborării cu teatrele, studiile sale în țară și străinătate, momentul sărbătoresc de la Putna, "Junimea" și legătura poetului cu această societate și membrii ei, opera. Astfel ea se constituie ca un domeniu de documentare a vieții poetului dar și ca spațiu de inițiere în opera și experiența artistică a acestuia.

• Spatiului muzeal al Ipoteștilor i se adaugă o altă clădire modernă, Biblioteca Națională de Poezie care va funcționa după deschidere cu peste 40.000 de volume de poezie (mare parte donație a scriitorului Laurențiu Ulici) și care va fi la dispoziția cercetătorilor. La Ipotești se află documente și obiecte memoriale de o inestimabilă valoare. Printre ele cităm "Jurnalul Junimii", manuscris original și unic, copiat de Alexandru D. Xenopol și pe coperta căruia stă scris "Societatea Junimea. Prescripte verbale" (conține 164 de file consemnate pe parcursul a 49 de ședințe și tot atâtea procese verbale), corespondența Eminescu-Maiorescu și Eminescu-Burla, aforisme, autografe semnate de Mihai Eminescu, planul mănăstirii Putna, fotografii originale Gh. Eminovici, Șerban Eminovici și Mihai Eminescu și 33 de manuscrise eminesciene (dintre cele 44) facsimilate și fotocopiate, după originalele de la Biblioteca Academiei, la sugestia filosofului Constantin Noica.

Peisaj idilic - Salcâm

Dintre obiectele de patrimoniu exemplificăm: caseta de machiaj cu monograma M. Eminescu; medalia serbării de la Putna; sigiliul de aramă al doctorului Șerban Eminovici; caseta de mahon ferecată în argint; tabachera turcească (Gh. Eminovici); icoana ferecată în argint (aparținând familiei Eminovici) și garderoba din lemn de stejar cu inscripția "Aglae Drogli".

Folosind gândirea aforistică a filosofului Constantin Noica "...cu fiecare zi se troienesc lucrurile peste noi. Trebuie să ieși de sub îngrămădirea lor ca să regăsești și să faptuiești", putem adăuga: la Ipotești, troienirea a început odată cu nașterea poetului și a devenit nemărginită odată cu trecerea lui spre alte tărâmuri -

Memorialul Ipotești este deservit de 38 de angajați dintre care personal de specialitate: 4 cercetători, 2 muzeografi, 1 bibliotecar-muzeograf, 1 informatician, 1 grafician si 5 supraveghetoare;