CAVALLERIA RUSTICANA
Operă într-un act. Muzica de Pietro Mascagni. Libretul de Guido Menasci și Giovanni Targioni-Tozzetti, după nuvela lui Giovanni Verga.Premiera a avut loc la 17 mai 1890, la Teatrul „Costanzi” din Roma.
REPERTORIUL MUZICAL și COREGRAFIC după 1990 |
CAVALLERIA RUSTICANAOperă într-un act. Muzica de Pietro Mascagni. Libretul de Guido Menasci și Giovanni Targioni-Tozzetti, după nuvela lui Giovanni Verga.Premiera a avut loc la 17 mai 1890, la Teatrul „Costanzi” din Roma.
Acțiunea se petrece într-un sat din Sicilia.
După Introducerea orchestrală ce aduce în atenție tema tragică din aria Santuzzei, de departe se aude vocea lui Turridu (tenor) cântând frumusețea Lolei (Siciliana). Într-un sat sicilian, țăranii, îmbrăcați în haine de sărbătoare se îndreaptă spre biserica unde va avea loc slujba de Paști (cor). Santuzza (soprană), singură și cu ochii plânși, așteaptă sosirea iubitului ei, Turridu. În zorii zilei, acesta fusese zărit în preajma casei căruțașului în care Alfio trăia, cu soția lui, Lola, fosta logodnică a lui Turridu. Santuzza mărturisește Luciei, mama lui Turridu (contra-alto) cum, atunci când a revenit din armată Turridu a încercat să se consoleze alături de ea, pentru că Lola se măritase deja. Dar Lola (mezzo-soprană), frivolă, a reușit să-și apropie din nou fostul iubit (arie). Turridu sosește. Între el și Santuzza are loc o explicație violentă (duet). Discuția lor este întreruptă de apariția Lolei, frumoasă, ademenitoare și sigură pe ea (arie). Îndrăgostit încă, Turridu o urmează în biserică, părăsind-o pe Santuzza. Dornică de răzbunare, aceasta îi dezvăluie lui Alfio legătura dintre Lola și Turridu. Alfio (bariton) jură să spele în sânge jignirea suferită (aria lui Alfio). INTERMEZZO ORCHESTRAL După slujbă țăranii se grăbesc spre casele lor (cor). Turridu îi invită pe toți la un pahar cu vin (arie - brindisi). Doar Alfio refuză cu dezgust paharul oferit. Dându-și seama că a fost descoperit, după obiceiul sicilian, Turridu se repede la rivalul său și îl mușcă de ureche. Duelul a fost astfel provocat. Cei doi bărbați își iau cuțitele. Înainte de a pleca, Turridu își ia rămas bun de la mama sa căreia i-o încredințează pe Santuzza pe care acum, regretă că a înșelat-o (arie). Lucia îl ascultă nedumerită. Rămase singure, Lucia și Santuzza se privesc în tăcere cuprinse de nefaste presimțiri. Într-adevăr, un țăran care sosește în fugă anunță că Turridu este mort, lovit de mâna hotărâtă a lui Alfio. |
4 secole de teatru muzical, de Ana BUGA și Cristina Maria SARBU, București, Editura DU Style: 1999 |
Copyright: cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2001