REPERTORIUL MUZICAL și COREGRAFIC după 1990    HOME

RIGOLETTO

Operă în patru acte. Muzica de Giuseppe Verdi. Libretul de Fr. M. Piave după piesa „Regele se amuză” de Victor Hugo.
Premiera a avut loc la 11 martie 1851, la Teatrul „La Fenice” din Veneția.
Acțiunea se petrece la Mantua.

ACTUL I. Una dintre nenumăratele petreceri organizate de frivolul Duce de Mantua (tenor). Acesta, cu paharul în mână, cântă bucuria vieții și a dragostei (arie) căci pentru el... femeile sunt toate la fel. Totuși, în gândurile ducelui și-a făcut loc o frumoasă necunoscută pe care acesta o zărise la biserică. Apare Rigoletto, bufonul curții (bariton) care își bate joc de toți cei de față. El nu-l cruță nici pe nobilul Monterone (bas) care, îndurerat, îl acuză pe duce că i-a necinstit fata. Arestat, Monterone îi blestemă pe stăpân și pe bufon. Rigoletto este puternic impresionat de blestemul acestui părinte atât de nefericit. Șchiopătând, el se îndreaptă către casa în care, neștiută de nimeni, trăiește Gilda, fiica lui, unica mângâiere a unei vieți în care râsul trebuie să fie mereu pe buze, chiar dacă inima sângerează. Din întuneric se desprinde silueta lui Sparafucille, asasin de profesie (bas) care își oferă serviciile. Bufonul însă îl respinge.

ACTUL II. În grădina casei, Gilda își așteaptă tatăl. Mângâierile fetei alungă pentru moment gândurile negre ce-l apasă pe Rigoletto (duet). El nu știe însă că Gilda poartă în minte și în suflet imaginea unui frumos tânăr care a urmărit-o până acasă la întoarcerea de la biserică. Precauțiunile bufonului au fost zadarnice. Ajutat de Giovanna, guvernanta Gildei, ducele - căci el era necunoscutul tânăr - pătrunde în grădină. Gilda se lasă cucerită de vorbele sale înflăcărate (duet). După plecarea ducelui, care i s-a prezentat drept un student sărac, tânăra se lasă legănată de vise de iubire (arie). De existența Gildei află și curtenii ducelui care însă o consideră amanta lui Rigoletto. Dornici de răzbunare, cei pe care bufonul îi ridiculizase de atâtea ori, Marullo, Ceprano și Borsa pun la cale răpirea Gildei. Întâlnindu-l pe Rigoletto, cei trei îl roagă să țină o scară pretextând că ar vrea să joace o farsă contelui Ceprano. Înșelat de întuneric, Rigoletto participă astfel la răpirea propriei sale fiice.

ACTUL III. Surprins, după ce fusese anunțat de răpirea fetei, ducele o găsește pe Gilda în camerele palatului său (arie). Sosește și Rigoletto care la început, cu amenințări apoi cu lacrimi și rugăminți, încearcă să afle locul în care i-a fost ascunsă fiica. Apare Gilda căutând protecție în brațele tatălui ei căruia îi mărturisește totul (duet). Acesta jură se răzbune. Rigoletto și Gilda părăsesc palatul.

ACTUL IV. Rigoletto nu l-a uitat pe spadasinul Sparafucille. Acesta îl va ajuta să-și împlinească răzbunarea. Sora lui, Maddalena, (mezzo-soprană) îl va atrage pe duce în hanul lor de la marginea orașului unde apoi, va fi ucis. Rigoletto și Gilda se ascund în apropierea hanului. Sosește ducele vesel și nepăsător (aria "La donna e mobile"). Privind pe fereastră, Gilda urmărește împietrită de durere avansurile pe care iubitul ei le face frumoasei cârciumărițe și își dă seama de zădărnicia viselor ei de dragoste și fericire (cvartet). Momentul răzbunării a sosit. Rigoletto îi poruncește Gildei ca îmbrăcată în haine bărbătești, să plece spre Verona. Dar Maddalena, impresionată de tinerețea și frumusețea ducelui, își convinge fratele să-i cruțe acestuia viața. În locul lui va fi ucis primul trecător ce va bate la ușa hanului. Nesocotind voința tatălui, Gilda revine să-și mai vadă pentru ultima oară iubitul. Ea aude discuția celor doi frați. Hotărâtă să se sacrifice pentru acela pe care l-a iubit, fata bate la ușa hanului. Fără să stea pe gânduri, Sparafucille o ucide înșelat de hainele ei bărbătești. Rigoletto se întoarce. El primește de la Sparafucille un sac în care crede că se află cadavrul ducelui. Dar în noapte se aude vocea binecunoscută care cântă același cântec vesel. Îngrozit, Rigoletto deschide sacul și vede chipul fiicei sale, Gilda. Blestemul lui Monterone s-a împlinit.

4 secole de teatru muzical,
de Ana BUGA și Cristina Maria SARBU, București, Editura DU Style: 1999

Copyright: cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2001