În perioada 16-18 mai 2002, la Reşiţa, a avut loc Simpozionul Naţional de Numismatică, ediţia a XIX-a, organizat de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Caraş-Severin. Joi, 16 mai 2002, la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrative din cadrul Universităţii Eftimie Murgu a avut loc deschiderea lucrărilor. Au luat cuvântul:
          
          dr. Ada Mirela Chisăliţă, director Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Caraş-Severin
          ing. Gheorghe Pavel Bălan, prefectul judeţului Caraş-Severin
          prof. univ. dr. Vasile Mircea Zaberca, decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administrative a Universităţii Eftimie Murgu, preşedintele Comisiei Culturale a Consiliului Judeţean Caraş-Severin
          prof. univ. dr. Constantin Preda, preşedintele Societăţii Numismatice Române, şef al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române
          dr. Dana Antoaneta Bălănescu, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Caraş-Severin
          
          În continuare au fost prezentate în plen cinci comunicări:
          
          Constantin Preda (Bucureşti)
          Din trecutul istoric şi numismatic al Banatului
          Dumitru Protase (Cluj-Napoca)
          Câteva observaţii privind circulaţia monetară în Dacia postromană (anii 276-610 p. Ch) şi semnificaţia ei istorică
          Virgil Mihăilescu-Bârliba (Iaşi)
          Monedă şi istorie
          Constantin Preda (Bucureşti)
          Constantin Orghidan, un Mecena al numismaticii româneşti
          Cristache Gheorghe (Bucureşti)
          125 de ani de la proclamarea Independenţei de stat a României. Decoraţii şi medalii
          
          În aceeaşi zi, după ora 15, s-a trecut la prezentarea comunicărilor pe secţiuni.
          

Joi, 16 mai 2002

Seţiunea I

           Gabriel Talmaţchi (Constanţa) a prezentat o serie de monede histriene de tipurile Apollo, Dionysos, Helios, Demetra, Atena şi zeu fluvial. Categoriile enumerate mai sus sunt însoţite în unele cazuri de sigle ale atelierelor monetare sau ale magistraţilor monetari. Marea majoritate a pieselor în discuţie au fost descoperite la Histria, la care se adaugă descoperirile de la Palazu Mic, Bărăganu şi Ostrov, toate în judeţul Constanţa.
           Emanuel Petac (Bucureşti) a prezentat o monedă pseudoautonomă rară bătută în atelierul cetăţii Istros. Piesa, din metal comun, a fost descoperită la Murighiol, jud. Tulcea şi are pe avers capul zeului fluvial Istros iar pe revers vultur stând pe glob. Autorul comunicării a trecut în revistă cele trei exemplare cunoscute până în prezent din acest tip analizând cu rigurozitate similitudinile existente şi propunând o datare a monedei aflate în discuţie.
           Steluţa Gramaticu şi Virgil Ioniţă (Bucureşti) au prezentat 50 de monede pseudoautonome emise de cetatea Callatis în perioada secolelor I-II p. Chr. Monedele discutate au fost împărţite în 11 grupe de emisiuni, în funcţie de reprezentările de pe avers şi revers. Din păcate, în stadiul actual al cercetării nu se poate oferi o cronologie viabilă a acestor emisiuni din cauza publicării unui număr mic de descoperiri.
           Mihaela Iacob (Tulcea) şi Gabriel Talmaţchi (Constanţa) au prezentat un lot de 50 monede imperiale greceşti, emise de atelierul tomitan, descoperite la Tomis dar şi în câteva localităţi din Dobrogea.
           Gheorghe Popilian (Craiova) a prezentat o serie de descoperiri monetare mai vechi, rămase inedite. Este vorba de patru tezaure de monede romane imperiale descoperite la Dăbuleni, Ocolna, Dioşti şi Celei.
           Oltea Dudău (Sibiu) a prezentat un lot de monede imperiale romane, aflat în colecţia arheologică a Muzeului Brukenthal din Sibiu. Piesele se eşalonează de la Septimius Severus la Gordian III şi par a proveni dintr-un tezaur.
           Viorica Suciu (Alba Iulia) a prezentat 69 de monede romane aflate într-o colecţie particulară din Târgu Mureş. Cele mai multe piese sunt imperiale şi au fost găsite întâmplător pe teritoriul a 25 de localităţi ale judeţului Mureş.
           Viorica Pavel (Alba Iulia) a prezentat opt monede romane imperiale descoperite în diferite zone ale castrului de la Apulum între anii 1982-1995. Aceste piese ridică numărul monedelor descoperite până în prezent în castrul de la Apulum la 52 exemplare, ce se eşalonează cronologic între anii 80/81 şi 256/257.

Seţiunea II

           Eugen Nicolae (Bucureşti) a trecut în revistă o serie de descoperiri monetare provenind de la Orheiul Vechi şi mai ales de la Costeşti, care permit câteva constatări interesante. Astfel, în privinţa începuturilor vieţii urbane, descoperirile monetare ar arăta că aşezarea de la Costeşti este mai veche. De asemenea, emisiunile locale zise de tip Costeşti-Gârla sunt la Costeşti mai bine reprezentate, ceea ce întăreşte ideea că au fost bătute aici. Aceste constatări vin în sprijinul localizării Oraşului Nou (Şehr-al-cedid) la Orheiul Vechi. Descoperirile monetare de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea demonstrează că locuirea a continuat, în forme modeste, şi după anul 1370 când ambele aşezări au fost distruse.
           Aurel Vîlcu şi Steluţa Gramaticu (Bucureşti) au prezentat cinci emisiuni ale Ţării Româneşti din timpul voievodului Vladislav II (1447; 1448-1456). Toate piesele sunt ducaţi de argint de tip comun cu legendă slavă, având pe avers scut despicat, iar pe revers acvilă deasupra unui coif. Până în prezent au fost publicate cu detalii şi ilustraţie doar două exemplare: un ducat descoperit la Piua Petrii şi altul din colecţia BNR. În continuare sunt prezentate câteva consideraţii legate de contextul politic şi economic în care au fost emise aceste piese şi ordonarea lor în grupe de emisiuni ce se succed cronologic. Autorii aduc noi argumente metrologice ce sprijină teoria alinierii sistemului monetar al Ţării Româneşti la sistemul monetar otoman în urma reformei întreprinsă de voievodul Vladislav II.
           Gabriel Custurea (Bucureşti) aduce noi informaţii legate de descoperirea unui tezaur de monede de aur de la Constantin VII-Roman II în localitatea Valul lui Traian şi a unui tezaur de monede medievale găsit în Marea Neagră, Eforie Sud, la nord de Capul Turcului, la aproximativ 30 metri de mal.
           Viorel Butnariu (Iaşi) a prezentat un tezaur de monede medievale achiziţionat de Muzeul Naţional al Bucovinei din Suceava în anul 1996. Depozitul monetar este compus din emisiuni din argint ale Moldovei la care se adaugă piese ce provin din Regatul Boemiei, Regatul Poloniei pentru Rusia Roşie şi Reagtul Ungariei pentru Rusia Roşie. Autorul face o serie de consideraţii legate de politica monetară a Ungariei faţă de Boemia, importanţa Haliciului în comerţul dintre Europa Centrală şi litoralul nord-pontic şi statutul internaţional al Moldovei la sfârşitul secolului al XIV-lea.
           Veronica Predoi (Alexandria) a prezentat un tezaur de monede medievale descoperit în localitatea Ulmeni, judeţul Teleorman. Cele 1959 de piese care alcătuiesc depozitul monetar au fost emise între secolele XV-XVII în Ungaria, Polonia şi Imperiul Romano-German.
           Aurel Vîlcu (Bucureşti) a prezentat trei tezaure monetare descoperite în judeţele Ialomiţa şi Călăraşi. Primul tezaur a fost găsit în localitatea Roseţi, judeţul Călăraşi şi este alcătuit din şase monede din argint emise în veacul al XVIII-lea. Patru dintre monede sunt emisiuni otomane din vremea sultanului Mustafa III (1757-1774) la care se adaugă doi taleri bătuţi de Ragusa în anii 1763 şi 1764. Tezaurul descoperit la Stejaru, com. Perieţi, jud. Ialomiţa este alcătuit din 29 monede din argint otomane emise în timpul sultanului Selim III (1789-1807) la Islâmbol (Kostantiniye). Cele mai multe sunt piese de 100 parale (23 ex.) la care se adaugă piese de 80 parale (6 ex.). Probabil că tezaurul a fost ascuns în contextul conflictului ruso-turc din anii 1806-1812. Al treilea tezaur a fost găsit în comuna Frumuşani, judeţul Călăraşi şi este alcătuit din emisiuni otomane de la Abdülhamid I (10 ex.) şi Selim III (55 ex.). Cele mai numeroase sunt piesele de 100 parale (28 ex.) şi 80 parale (27 ex.), la care se adaugă emisiuni de 60 parale (8 ex.) şi 40 parale (2 ex.). În continuare, autorul analizează succesiunea unor ornamente pe aversul şi reversul emisiunilor monetare otomane.
           Livia Călianu (Cluj-Napoca) a prezentat trei medalii din anii 1741-1743, care se referă la situaţia creată de moartea împăratului Carol al VI-lea şi declanşarea războiului pentru succesiune la tronul Austriei, la care se adaugă două medalii din 1806 cu imagini din două staţiuni balneare.
           Liliana-Nicoleta Hanganu (Bucureşti) a comunicat noi informaţii legate de activitatea gravorului francez Pierre-Victor Dautel (1873-1951) care a realizat pentru România medalia Unirea-Regina Maria emisă cu prilejul serbărilor Unirii din 1929.
           Aurică Smaranda (Bucureşti) a prezentat informaţii legate de activitatea medalistului Nicolae G. Krupensky, autor a două lucrări de specialitate tipărite în anul 1894.
           Eugen Teodorescu (Bucureşti) a prezentat noutăţi medalistice în forţele aeriene române.
           Ioan Dogaru (Bucureşti) a prezentat aspecte ale activităţii Secţiei Numismatice a Cercului Militar Naţional la aniversarea a 25 de ani de la înfiinţare.
          
           După susţinerea lucrărilor pe secţiuni a urmat vernisajul expoziţiei de medalii concepute de plasticianul Gustav Hlinka şi lansarea numărului 4 (dedicat numismaticii) al Buletinului Informativ Patrimoniu, editat de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Caraş-Severin.
          

Vineri, 17 mai 2002

Secţiunea I

           Dana Antoaneta Bălănescu (Reşiţa) a prezentat monede greceşti şi romane aflate într-o colecţie particulară din Reşiţa.
           Cristian Găzdac (Cluj-Napoca) a analizat situaţia şi statutul monedelor considerate de către numismaţi drept copii ale unor originale din argint sau bronz descoperite pe teritoriul Daciei romane.
           Raoul Şeptilici (Timişoara) a prezentat noi descoperiri de monede romane de la Mehadia, judeţul Caraş-Severin.
           Nicoleta Demian (Timişoara) a prezentat mai multe descoperiri monetare izolate din judeţul Timiş. Piesele au fost emise de împăraţii Constantinus I, Constantius II, Constans, Valentinianus I şi Honorius.
           Miltiade Cârlan şi Virgil Ioniţă au prezentat două monede emise de Constantin cel Mare descoperite la Topleţ, judeţul Caraş-Severin.
           Liliana Bakic (Vrsac - Iugoslavia) a prezentat tezaure de monede romane din secolul al IV-lea descoperite în Banatul sârbesc.
           Theodor Isvoranu şi Gheorghe Poenaru Bordea (Bucureşti) au prezentat un lot alcătuit din 57 de monede bizantine emise în secolele VI-XI descoperite la Tomis şi în împrejurimi. Cele mai numeroase piese sunt bătute în secolul al VI-lea şi la începutul secolului al VII-lea (50 ex.), în timpul împăraţilor Anastasius I, Iustin I, Iustinian I, Iustin II, Tiberiu II Constantin, Mauriciu Tiberiu, Focas şi Heraclius. Lotul mai conţine monede bătute de Constans II, Constantin IV, Tiberiu III, Leon VI, Roman I, Vasile II şi Constantin VIII, Roman III la care se adaugă o emisiune de la Constantin X şi Evdokia.
           Gabriel Custurea a prezentat 39 de monede bizantine, descoperite în aşezarea de la Capul Dealului-Oltina, judeţul Constanţa. Piesele se întind cronologic de la începutul secolului al VI-lea până în veacul al X-lea.
           Gheorghe Mănucu-Adameşteanu şi Emanuel Petac au prezentat o monedă de aur emisă la sfârşitul domniei împăratului Vasile II, descoperită întâmplător la Mangalia, judeţul Constanţa. Cu acest prilej sunt analizate descoperirile de monede de aur din Dobrogea din secolele X-XI.
          
           După încheierea lucrărilor a avut loc o excursie în zona Văliug-Gărâna cu vizionarea monumentelor tehnice şi a ansamblului de gospodării germane din secolul al XIX-lea.
           Sâmbătă, 18 mai 2002, între orele 10-13, a avut loc şedinţa de închidere a Simpozionului. Cu acest prilej s-a discutat asupra comunicărilor prezentate de participanţi.