Institutul de Memorie Culturală (cIMeC)
a initiat, în 1998, realizarea unor proiecte de interes naţional,
menite să valorifice bogatul patrimoniu numismatic existent în
România.
Seria
Monede de aur din colecţii româneşti, coordonată de dr.
Ernest Oberländer-Târnoveanu, îşi propune să contribuie la
o mai bună cunoaştere a izvoarelor numismatice, fiind astfel
o importantă sursă atât pentru valorificarea patrimoniului
cultural naţional, cât şi pentru viitoare studii privind economia
monetară din ţara noastră în diferite epoci. În acelaşi
timp, realizarea unui catalog al pieselor de aur adunate de-a lungul
anilor pe suport electronic în baza naţională de date reprezintă
o formă de valorificare a unui fond unic de informaţii de
interes naţional, resursă documentară de primă importanţă
în evaluarea patrimoniului numismatic şi elaborarea listelor de
tezaur naţional.
Până
în prezent, descoperirile numismatice au fost puse în valoare în mod
inegal şi dispersat, ceea ce constituie un dezavantaj atât pentru
cercetători, cât şi pentru cunoaşterea şi protejarea
patrimoniului naţional. Rolul pe care şi-l asumă această
serie este de a strânge la un loc nu numai monedele de aur cu loc de
descoperire cunoscut, ci toate piesele din această categorie păstrate
în cât mai multe colecţii publice. Astfel, sunt acoperite toate
epocile, de la antichitate şi evul mediu la perioada modernă
şi contemporană. Punctul de plecare al acestui proiect a fost
baza de date aflată la Institutul de Memorie Culturală, unde
se găseau fişele a 2708 monede de aur.
Obiective
strângerea
laolaltă a descoperirilor de monede de aur, operaţiune benefică
pentru cercetarea ştiinţifică;
crearea
unei resurse informaţionale care să servească drept bază
pentru clasarea pieselor în patrimoniul naţional;
punerea
la dispoziţia specialiştilor din muzee şi a altor persoane
interesate a unui instrument de lucru;
oferirea
unei baze de documentare pentru relizatorii de expoziţii şi
pentru istorici;
existenţa
unui instrument important pentru prezentarea valorilor de patrimoniu
româneşti în străinătate
Catalogul
este realizat pe suport clasic şi suport electronic.
Criteriile
de realizare ale unui volum:
este ordonat
pe judeţe şi deţinători (atunci când volumul cuprinde
piese din mai multe colecţii);
în cadrul
fiecărui deţinător piesele din aur sunt structurate din
punct de vedere cronologic (pentru emisiunile antice şi bizantine)
şi alfabetic, după denumirea statului emitent, şi cronologic
(pentru emisiunile medievale şi moderne);
înaintea
catalogului propriu-zis este făcută o scurtă prezentare
a lotului de monede de aur aflat în colecţia respectivă;
catalog;
la sfârşitul
catalogului se află planşele color. Monedele sunt reprezentate
la scara 1:1, iar cele mai reprezentative şi 1:2;
volumul
este însoţit de Index (State emitente, Suverani, Nominaluri, Ateliere
şi Provenienţă), Lista abrevierilor folosite în catalog
şi de o Hartă, pe care apar localităţile în care
au fost descoperite monedele prezentate (atunci când este cunoscută
provenienţa);
Fişa
unei monede
Conform
uzanţelor generale în materie de numismatică am optat pentru
prezentarea monedelor după modelul redat schematic mai jos.
EMITENT
STAT
EMITENT
SUVERAN
ATELIER
NOMINAL
NR. CURENT;
METAL; AX; GREUTATE; DIAMETRU; OBSERVAŢII TEHNICĂ
LEGENDĂ
AVERS
DESCRIERE
AVERS
LEGENDĂ
REVERS
DESCRIERE
REVERS
CATALOG;
DATARE
PROVENIENŢĂ
PUBLICAT
NR. INVENTAR
La sfârşitul
anului 2001 a apărut primul volum din seria Monede de aur din colecţii
româneşti, care cuprinde piesele păstrate în colecţiile
Muzeului Judeţean Buzău, Muzeului Dunării de Jos Călăraşi,
Muzeului Judeţean "Teohari Antonescu" Giurgiu şi Muzeului
Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova.
Volumul
a fost realizat de Aurel Vîlcu şi Mihai Dima, în colaborare cu
Ana Dicu, Marian Neagu, Emil Păunescu şi Elisabeta Savu. Cuprinde
381 de monede din aur sau din alte metale, dar care au circulat ca monede
din aur, cele mai multe fiind emisiuni otomane din sec. XVIII-XIX.
Catalogul
este precedat de o amplă introducere, semnată de coordonatorul
seriei Monede de aur din colecţii româneşti, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Circa 125
de piese sunt ilustrate (10 planşe color).
Textul este
bilingv, română-engleză.
În prezent
se află în pregătire al doilea volum al seriei, care va cuprinde
monedele de aur antice şi bizantine din colecţia Muzeului
Naţional de Istorie a României. Acesta va vedea lumina tiparului
la sfârşitul acestui an.
|
Repertoriul
tezaurelor monetare din România
|
Pornind de la informaţiile
păstrate în Baza de Date a Patrimoniului Cultural Naţional,
în anul 1998, specialiştii Institutului de Memorie Culturală,
în colaborare cu Direcţia Muzee şi Colecţii din Ministerul
Culturii, au iniţiat realizarea unui repertoriu, care să cuprindă
date despre cât mai multe tezaure monetare descoperite pe teritoriul
României. Întrucât s-a constatat că în colecţiile muzeelor
din ţara noastră se păstrează numeroase tezaure,
foarte importante din punct de vedere istoric, nepublicate încă,
cIMeC încearcă să pună bazele unei colecţii, care
să cuprindă volume dedicate celor mai interesante descoperiri
din această categorie.
În ciuda
unui efort destul de susţinut de publicare a descoperirilor monetare,
în speţă a tezaurelor, în reviste de specialitate, Studii
şi cercetări de numismatică, Buletinul Societăţii
Numismatice Române, Cercetări Numismatice sau în alte publicaţii
din care se remarcă în mod deosebit Arheologia Moldovei, Pontica,
Apulum, Acta Muzei Napocensis, Acta Musei Porolisensis, Carpica, pentru
a da câteva exemple, la care se pot adăuga însă şi multe
altele, acesta nu acoperă decât parţial subiectul pentru antichitate
şi ev mediu, rămânând aproape cu totul în afara sa cele mai
recente, mai ales din secolele XVII-XIX. Numărul de tezaure încă
inedite aflate în diverse muzee este considerabil, iar pentru cele publicate
materialul este dispersat în numeroase reviste, în unele cazuri implicând
chiar verificări sau aduceri la zi a informaţiei.
Proiect
deosebit de ambiţios, Repertoriul merită din plin să
fie susţinut şi cât mai curând finalizat, ţara noastră
reuşind astfel nu numai să se alăture cu o realizare
de mare valoare ştiinţifică, celor care au reuşit
să publice repertorii pentru descoperirile de monede romane (tezaure
şi izolate), Germania, Austria, Ungaria, Slovacia etc., ori sub
un titlu reunind şi bizantine, Italia, sau repertorii pentru tezaurele
de monede antice şi separat medievale, Franţa, dar chiar să
le depăşească cumva, printr-o lărgire substanţială
a cadrului cronologic avut în vedere.
Desigur,
calitatea lucrării ce va rezulta, pe suport electronic şi
clasic, va depinde în mare măsură de asigurarea condiţiilor
de documentare şi examinare directă a materialului numismatic
implicat.
|
Tezaure monetare
din România
|
Spre
deosebire de Repertoriul tezaurelor monetare, ce va cuprinde informaţii
esenţiale despre cât mai multe descoperiri, volumele publicate
în seria Tezaure monetare din România vor prezenta, sub forma unor cataloage
complet ilustrate, câte un depozit monetar. Se vor afla în atenţia
editorilor, în primul rând, tezaurele antice, bizantine şi medievale,
care au ieşit la iveală în urma săpăturilor arheologice
sau care, deşi au fost descoperite întâmplător, au ajuns integral
în colecţiile instituţiilor de profil din România.
Autorii
primului volum din această serie, Mihai Dima şi Eugen-Marius
Constantinescu, prezintă un tezaur alcătuit din 244 de monede
romane de argint din secolele I-II p. Chr., descoperit lângă localitatea
Bărăşti, com. Cislău, jud. Buzău. Pentru fiecare
monedă sunt oferite, pe lângă datele tehnice (ax, greutate,
dimensiuni), descrierea (atunci când apare o variantă faţă
de identificatoarele folosite), trimiteri la două sau trei cataloage
de referinţă şi numărul de inventar corespunzător.
Toate piesele sunt ilustrate avers/revers, pentru a permite celor interesaţi
să verifice informaţiile cuprinse în catalog. Textul bilingv
(română/engleză) şi ilustraţia de o calitate deosebită
fac ca lucrarea să poată fi difuzată şi în instituţii
specializate din întreaga lume.
