Repertoriul Arheologic al Judeţului Botoşani, conceput şi realizat de Octavian Liviu Şovan, poate fi considerat fără drept de apel, o lucrare cu adevărat monumentală, reprezentând rodul strădaniilor personale, de peste un deceniu ale autorului. Eforturile sale au fost completate cu cele ale unei echipe cu deziderate comune în ultimii 4 ani, formată din specialişti ai Institutului de Memorie Culturală-CIMEC, azi parte a Institutului Naţional al Patrimoniului . Proiectul este extrem de util, prin creşterea numerică a siturilor arheologice de pe teritoriul judeţului Botoşani, în cele peste trei decenii care s-au scurs de la redactarea Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani, publicat în 1976 cât şi datorită necesităţilor presante, actuale, de a rezolva practic şi concret, obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a realiza planuri urbanistice generale (PUG-uri) actuale şi complete, dar şi de planuri urbanistice zonale sau de detaliu (PUZ-uri, PUD-uri), în care siturile arheologice să fie înregistrate şi amplasate corespunzător pe harta unităţii teritorial administrative, cu scopul protejării şi valorificării. Această obligaţie este reglementată juridic prin Legea 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul, Ordonanţa nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor 2483/12.12.2006, privind aprobarea listei cuprinzând zonele de interes arheologic prioritar. Se impunea astfel prin cele arătate mai sus, necesitatea punerii la îndemâna primăriilor a unei evidenţe exacte a siturilor arheologice din raza comunelor pe care le administrează. Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani nu se adresează însă numai autorităţilor locale, ci şi specialiştilor din domeniul patrimoniului cultural naţional, în particular arheologic: arheologi şi istorici din muzee judeţene, cercetători din instituţiile de învăţământ superior sau institute ale Academiei, în special cele din regiunea Moldovei (Suceava, Iaşi, Neamţ, Galaţi), dar şi istoricilor locali sau profesorilor de istorie din ciclul gimnazial, care pot folosi informaţiile în procesul educativ, dar şi publicului larg amator de istorie, faţă de care trebuie achitată datoria (susţinută de calitatea de contribuabil a acestuia) de a populariza rezultatele studiilor istorice.

Din punct de vedere ştiinţific, lucrarea pare că se adresează prin conţinut şi titlu doar unui public concentrat în regiunea Moldovei de Nord, dar în realitate beneficiarii provin şi din alte zone ale României. Interesul arheologilor nu se rezumă la o regiune ci mai ales la o epocă sau la o cultură arheologică care este studiată şi din perspectiva răspândirii ei. Prin caracterul exaustiv al Repertoriului suntem convinşi că vom trezi interesul tuturor arheologilor şi istoricilor, care vor putea regăsii informaţii referitoare la epoca şi cultura pe care o studiază, fie că este vorba de epoca neolitică, epoca bronzului, prima şi respectiv a doua epocă fierului, epoca migraţiilor, evul mediu sau zorii modernităţii, perioade ce acoperă toată suprafaţa României. Mai mult decât atât, suntem convinşi că lucrarea noastră va ajunge sigur şi în bibliotecile occidentale de specialitate, deoarece studiile arheologice au drept subiect general dezvoltarea şi evoluţia umanităţii. Această afirmaţie nu este una hazardată şi este susţinută de echipele şi misiunile arheologice străine, mai ales franceze, care cercetează situri şi staţiuni arheologice din Moldova şi care nu ezită niciodată să consulte sau să procure literatură de specialitate din România.