ISTORIA PROIECTULUI REPERTORIUL ARHEOLOGIC
AL JUDEŢULUI BOTOŞANI

 

Proiectul Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani s-a născut dintr-o necesitate mai degrabă "administrativă" decât ştiinţifică. Cele două părţi, care au fost atât "naşi" cât şi părinţi ai acestei lucrări, dr. Octavian Liviu Şovan, consilier superior la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu a judeţului Botoşani şi Bogdan Şandric, analist-arheolog la CIMEC-Institutul de Memorie Culturală (azi Direcţie în Institutul Naţional al Patrimoniului) au ajuns să colaboreze în urma dorinţei comune de a contribui la salvarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului arheologic. Cu speranţa că această năzuinţă era una naturală, dar şi reglementată de funcţiile pe care le aveam în instituţiile amintite [1] am hotărât, că pentru a ne îndeplini obligaţiile morale şi legale avem nevoie în mod imperativ de o evidenţă clară, exactă şi cât mai cuprinzătoare a siturilor arheologice, în particular cele din judeţul Botoşani.

Prima etapa a marcat radical evoluţia proiectului. Schimbul reciproc de date pe care l-am iniţiat a avut drept consecinţă o actualizare, minimală însă, a conţinutului înregistrărilor din baza de date a Repertoriului Arheologic Naţional (RAN), dar a şi scos în evidenţă necesitatea unei documentări suplimentare, unei aprofundări a metodelor folosite şi mai ales pe aceea a folosirii unui model standardizat, comun, pentru înregistrarea informaţiilor. Plecând de la dezideratele directe ale bazei de date a Repertoriului Arheologic Naţional (RAN) şi anume crearea unei evidenţe a siturilor arheologice sub forma unei liste de fişe sintetice în care să fie consemnate obligatoriu, tipul de obiectiv arheologic, perioada cronologică în care a existat, descrierea geografică şi administrativă a locului unde se găseşte şi implicit a localizării, exprimate măcar printr-o pereche de coordonate geografice (ideal printr-un set de perechi) cât şi o bibliografie de specialitate, eventual cât mai recentă, am observat că ele nu diferă aproape deloc cu cele ale Direcţiei de Cultură a judeţului Botoşani. Mai mult acestor deziderate se adăuga şi scopul comun al protejării patrimoniului arheologic prin înregistrarea în baza de date RAN a siturilor arheologice conform OG 43/2000 [2] , aspect care permitea DJCPNB să reglementeze cercetarea arheologică sau să sancţioneze/împiedice abuzurile sau distrugerile. Ca urmare, în urma a câtorva întâniri atât la Botoşani cât şi la Bucureşti şi a multor ore de convorbiri telefonice am hotărât un format standard de fişă de sit. Completarea fişelor a fost făcută de Octavian Liviu Şovan, autorul de drept al Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani, asa cum se regăseşte în varianta tipărită. Lucrarea a fost împărţită pe unităţi administrativ teritoriale (UAT), dispuse alfabetic, în cadrul cărora siturile arheologice au fost organizate numeric, pentru ca identificarea să se facă prin numărul alocat şi localitatea cea mai apropiată ca amplasament din cadrul UAT-ului.

Cea mai dificilă problemă a acestei etape a fost cea a identificării spaţiale şi a cartării siturilor arheologice [3] . Repertoriul Arheologic Naţional a suferit şi suferă în continuare de lipsa localizărilor precise a siturilor arheologice, prin coordonate geografice. În consecinţă am urmărit de-a lungul ultimilor ani, prin proiecte şi activităţi specifice [4] , creşterea numărului de situri arheologice ce sunt localizate prin seturi de coordonate geografice. Acest obiectiv a fost astfel unul din cele pe care ni le-am propus să le atingem, încă din startul proiectului Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani. El a fost, ca şi majoritatea celorlalte, împărtăşit pe deplin de Octavian Liviu Şovan, care într-o primă instanţă ne-a pus la dispoziţie hărţile pe care le folosea în marcarea obiectivelor arheologice. Acestea erau însă greu de utilizat, fiind în fapt fotocopii de planuri cadastrale, destul de vechi, şi nu se integra într-un proiect de tip GIS, prin operaţiuni specifice de digitizare şi georeferenţiere pentru extragerea de cordonate geografice. Momentul a subliniat pe de o parte necesitatea cartării patrimoniului arheologic şi pe de alta necesitatea realizării unui instrument coerent şi profesionist pentru această activitate, dar şi obţinerea unor surse cartografice şi imagistice de calitate. Am hotărât astfel, că cea mai bună soluţie este configurarea unui proiect GIS, în care să fie vectorizate siturile arheologice sub formă de poligoane şi în care să se încarce toate resursele cartografice accesibile ce vor avea rolul de fundal pentru o contextualizare spaţială cât mai exactă.

Realizarea proiectului GIS marchează începutul etapei a II-a a Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani. Proiectul GIS [5] s-a constituit la început pe o singură sursă: harta topografică a României, cu scara de 1:25.000, realizată de Direcţia Topografică Militară în anii ’70 ai sec. XX. Ulterior am obţinut de la Direcţia Judeţeană de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Botoşani ortofotoplanurile la rezoluţia de de 50 de cm, datând din anul 2005 precum şi limita unităţilor administrativ teritoriale. Aceste două surse au fost intens folosite în localizarea şi încadrarea administrativă a siturilor arheologice. Proiectul GIS a reprezentat de asemenea şi un moment de apropiere şi amplificare a colaborării dintre cele două echipe (CIMEC şi DJCPNB), datorat în mare măsură contactelor foarte dese petrecute cu scopul instruirii în utilizarea programelor şi conceptelor GIS. Această activitate poate fi considerată ca făcând diferenţa între repertoriile publicate până la acestă dată atât pentru Botoşani, cât şi pentru Moldova sau România şi cel în discuţie, prin acordarea aceleaşi atenţii atât conţinutului cât şi cartografiei detaliate, spaţializării şi localizării siturilor arheologice.

O altă etapă importantă a realizării Repertoriului a fost cea a repertorierii şi înregistrării tuturor movilelor/tumulilor care apar reprezentate pe harta topografică cu scara 1:25.000. Multe dintre aceste monumente arheologice nu mai pot fi observate azi în teren, fiind aplatizate sau chiar distruse din cauze mai ales antropice decât naturale. S-a considerat astfel firesc consemnarea lor chiar dacă nu pot fi încă încadrate cronologic, urmând a fi cercetate în viitor.
O contribuţie specială a Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani la protejarea patrimoniului arheologic rezidă în înregistrarea prealabilă a tuturor siturilor arheologice în baza de date a Repertoriului Arheologic Naţional (http://ran.cimec.ro) pentru acordarea de codul RAN [6] fiecărui obiectiv documentat. Codul RAN a fost apoi preluat apoi şi în fişele de sit din prezenta lucrare unde a devenit unul din atributele "administrative" cele mai importante.

Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani s-a realizat în decursul a patru ani, între 2008 şi 2012 prin contribuţia, ambiţia şi entuziasmul unei echipe uneori mai largi alteori mai restrânse. Deşi de multe ori ne-am confruntat cu multe piedici şi probleme precum tentaţia renunţării provocată de reluarea unor activităţi şi prelungirea aproape insuportabilă a unei etape, lipsa unor surse/resurse de valoare sau frustrări născute din instabilitate instituţională şi administrativă am reuşit totuşi să finalizăm proiectul nostru motivaţi de speranţa că vom putea participa, măcar într-o foarte mică măsură la salvarea şi promovarea acestei componente remarcabile a patrimoniului cultural: siturile arheologice.

Mulţumim tuturor celor care au susţinut şi au contribuit prin munca şi dăruirea lor la aducerea la bun sfârşit a Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani: Irinei Oberländer-Târnoveanu, care a iniţiat primul contact între Bogdan Şandric şi Liviu Octavian Şovan şi care a participat direct la activităţile şi etapele proiectului împărtăşind din experienţa sa în ceea ce priveşte realizarea de evidenţele arheologice, documentare, dar mai ales relaţii interumane, lui Ionuţ Şandric, care a construit proiectul GIS şi a asigurat consultanţa tehnică, cu o imensă răbdare în ciuda nesfârşitelor noastre solicitări şi lacune, lui Vasile Andrei pentru profesionalismul cu care a realizat DVD-ROM-ul anexă al Repertoriului, pe care se regăsesc rezultatele cartografice ale proiectului GIS, Corinei Şteflea pentru acribia şi responsabilitatea cu care a înregistrat şi corectat fişele de sit în baza de date RAN şi a vectorizat limitele localităţilor, Iuliei Damian şi Oanei Borlean, care cu răbdare şi seriozitate au contribuit alături de Corina la crearea vectorilor pentru reţelele de drumuri, ape şi suprafeţe umede ale judeţului Botoşani, desăvârşind proiectul GIS. Suntem recunoscători şi tuturor celor ale căror observaţii, sugestii şi comentarii ne-au ajutat să terminăm această lucrare, epuizantă şi necesară în acelaşi timp.

Liviu Octavian Şovan, arheolog, consilier superior la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Botoşani.

Bogdan Şandric, analist-arheolog şi specialist GIS la Institutul Naţional al Patrimoniului.