Notă: Selectaţi mai întâi câmpurile după care doriţi să efectuaţi selecţia. Pentru selectare multiplă folosiţi tastele 'Shift' (selecţii succesive) sau 'Ctrl' (selecţii discontinue).
Ariuşd, com./oraş Vâlcele (denumire repertoriu: Ariuşd sau Erösd, com. Araci, jud. Trei Scaune)
Punct 1.
La 200 m nord-vest de sat, pe înălţimea "Dealul Tyiszk" Tip sit: aşezare - Înălţimea, pe care se află aşezarea, are altitudinea absolută de 558 m, şi reprezintă o prelungire spre valea Oltului a dealului "Tyiszhmege", care face parte din munţii Baraoltului. La poalele sale dinspre sud curge pârâul Ariuşd. Vârful, pe care se află aşezarea, este mărginită din toate părţile de râpe abrupte, doar spre nord-est se leagă de dealul "Tyiszk-ul de Sus", printr-o ;a, lungă de 58 de m şi strâmtă de 4-5 m, tăiată printr-un şanţ artificial săpat în epoca neolitică.
Descoperiri:
1.1
aşezare - Suprafaţa staţiunii, atât pe platou cât şi pe pantele vecine, însumează 5400 m.p. Staţiunea a fost semnalată pentru prima dată în 1869 de către B. Orbán. Aşezarea este apărată de şanţul de pe şaua dinspre nord-est, dar şi dinspre nord, dar numai în faza Ariuşd I, prin două valuri longitudinale paralele, întărite cu palisade. Săpăturile lui F. Lászlóa au pus în evidenţă succesiunea nivelurilor aşezării: stratul arheologic este gros de 3,50 m cuprinzând şapte pături de soluri suprapuse de sus în jos: 1. humus gălbui, răvăşit de gropile săpate pentru plantaţiile de arbori în epoca modernă; 2. humus negru amestecat cu multe resturi arheologice; 3. terramara (o clisă galben-verzuie) cu urme de aşezare; 4. strat de vălătuci arşi, cu fundamente de locuinţe şi vetre; 5. a altă pătura de terramara, intermediară; 6. un al doilea strat de vălătuci arşi cu resturi locuinţe şi vetre, mai compact de cât primul; 7. a treia pătură de terramara, cu vetre răzleţe, aşezate direct pe pământul virgin. Şase din aceste niveluri, conţinând un inventar foarte bogat de caracter neolitic, se referă la două aşezări succesive, marcate prin cele două straturi de vălătuci arşi şi de vetre. Childe le-a numit Ariuşd I (stratul inferior) şi Ariuşd II (stratul superior). László n-a putut observa nici o diferenţă între resturile celor două aşezării, trăgând concluzi că amândouă aparţin aceleaşi culturi, caracterizată prin ceramică pictată, bichromă şi trichromă, înrudită cu cea de la Cucuteni. Aria de răspândire a variante Ariuşd a culturii Cucuteni-Tripolie este axată pe linia Carpaţilor Orientali, mergând în interiorul Transilvaniei până la Mureş (întinderea maximă în vest a fost atestată la Târgu Mureş), iar spre est, în Moldova, până la Siret (Izvoare, Frumuşica, Bonţeşti). Multă vreme cultura Ariuşd a fost considerată contemporană cu cultura Cucuteni A (=Tripolie B). Săpăturile de la Izvoare (Piatra Neamţ) au dovedit că ceramica de la Ariuşd este mai veche decât ceramica fazei A de la Cucuteni, cele două straturi care o conţineau şi care au fost numite precucuteniene (Izvoare II1a şi b), aflându-se sub stratul cu resturi exclusiv din faza Cucuteni A (=Izvoare II2). Mai mult săpăturile de la Izvoare s-a putut deduce rolul decisiv pe care ceramica bichromă de la Ariuşd la avut în geneza ceramicii pictate trichrome care, formată în cercul limitat din preajma Carpaţilor Orientali, s-a răspândit abia în faza Cucuteni A spre est de Siret. Materialele provenind din săpăturile lui László a fost depus la Muzeul Sfântul Gheorghe. Cel provenind din săpăturile anterioare se află la MAC, Muzeul Braşov, Muzeul Sibiu, MNA, MIAB (colecţia Severeanu), Muzeul Budapesta, Muzeul Berlin.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd; autor săpătură: A. Benkö, zs. Csulak şi J. Teusch; F. László, 1895-1896; 1907-1908, 1910-1912, 1913, 1925
1.1.1
locuinţă - Locuinţe patrulatere, orientate nord-sud, construite la suprafaţa solului şi prezentând oarecum suprafeţe egale: între 40 şi 49 de m.p. Ele se aflau foarte aproape una de alta. Erau construite din pari de lemn înfipţi în pământ şi uniţi prin grinzi transversale. Pereţii erau făcuţi din împletituri de ramuri lipite cu lut compact amestecat cu paie. Locuinţele erau acoperite cu paie şi trestie. Interiorul era împărţit în două încăperi, dintre care cea dinspre interior era mai mică şi avea podeaua mai joasă.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.1
ceramică - fragmente; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Glina III Schneckenberg
1.1.1.2
ceramică - de trei categorii: monocromă (fără picură), cenuşie sau roşiatică mată, neagră sau brută lustruită; b) ceramică fină bichromă, neagră ori brun-roşcată lustruită, ornată cu motive, pictată cu alb, categoria cea mai caracteristică; c) ceramică trichromă, pictată peste tot cu trei culori: alb, roşu şi negru. Aceasta din urmă se împarte în două specii, dintre care una caracterizată prin motive roşii, mărginite de asemenea cu negru, pictate pe fond roşu. Culoarea roşie este reprezentată adesea prin fondul primitiv, lustruit, al vasului, rezervat în negativ, pe când albul şi negrul sânt întotdeauna aplicate în mod pozitiv. În ceramica bichromă, pe lângă pictură, apar ca ornamente proeminenţele, canelurile, alveolele, inciziile. În ceramică trichromă aceste elemente dispar, cu excepţia proeminenţelor, care se păstrează. Motivele pictate sunt unghiulare, curbe sau în formă de S culcat, dezvoltate în spirale şi meandre. Formele cele mai frecvente ale vaselor pictate sunt: străchinile largi, simple, cu fund sferoidal sau strâmt şi plat , ceştile conice simple ori cilindrice, oalele bitronconice cu fund mic, chiupurile înalte ovoidale, amforele cu două proeminenţe mari laterale găurite, vasele cu picior, suporturile de vase, vasele-capace, vasele rectangulare, vasele în formă de animale.; Nu s-a putut face nici o distincţie între diferitele forme şi categorii de vase pe bază stratigrafică, toate fiind comune ambelor aşezări neolitice de la Ariuşd. Ceramica de la Ariuşd se încadrează în inventarul culturii Cucuteni-Tripolie, apropiind-se de ceramica Cucuteni A (=Tripolie B). Analogiile cu această ceramică nu sunt totale. Ele pot fi stabilite uşor numai în ceea ce priveşte specia tricromă cu fond roşu şi cu motive albe tivite cu negru, dar categoria bicromă şi specia tricromă cu fond alb, foarte frecvente la Ariuşd, sunt total necunoscute la Cucuteni şi în aria Tripolie. Staţiunea de la Ariuşd devine astfel reprezentata tipică a acestei variante speciale din marele cerc al culturii Cucuteni-Tripolie.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.3
placă - fragmentele unei mari plăci de lut ars de formă ogivală, decorată cu spirale în relief, găsită în stratul superior de vălătuci arşi (Arşi II); placa reprezintă fie decorul frontonului unei locuinţe, fie, mai degrabă spătarul unui tron de cult.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.4
cuţit - lame din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.5
răzuitoare - lame din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.6
vârf de săgeată - piese din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.7
percutor - piese din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.8
secure - piese lustruite, cele mai multe sunt plate, simple, nelustruite; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.9
topor - piese lustruite, cu gaură de înmănuşare; Aceste piese s-au găsit decât în stratul superior (Ariuşd II). Aceasta este una din puţinele diferenţe notabile ce s-au putut observa între cele două niveluri de locuire.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.10
râşniţă - mai multe exemplare primitive din gresie; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.11
sulă - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.12
ac - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.13
daltă - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.14
spatulă - piese din os, în formă de linguri; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.15
neprecizat - instrument dinţat, făcut din corn de cerb, servind la producerea canelurilor pe vasele de lut; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.16
topor - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.17
săpăligă - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.18
sulă - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.19
amuletă - numeroase amulete din dinţi de animale, din piatră, din os, din coarne de cerb, din scoici; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.20
mărgea - numeroase mărgele din dinţi de animale, din piatră, din os, din coarne de cerb, din scoici, din cupru; Mărgele de aramă sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.21
sulă - piese de aramă; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.22
inel - piese de aramă; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.23
brăţară - piese de aramă cu mai multe spirale; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.24
pumnal - lamă din aramă, în formă de frunză de salcie; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.25
lamă - piesă foarte îngustă, răsucită cilindric în spirală, din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.26
topor - cu două tăişuri dispuse în cruce, din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.27
sârmă - răsucită, din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.28
verigă - din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
figurină - figurine antropomorfe, înfăţişând mai întotdeauna o divinitate steatopigă, şi figurine de animale cu aspect bovin; printre figurinele antropomorfe feminine, una fragmentară, este decorată cu striaţiuni, amintind de idolii din stratul A de la Cucuteni; figurinele masculine sunt foarte rare.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
topor - o mică piesă plată din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.1.39
sulă - piesă din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2
vatră - Vetre din lut făţuite, cu marginile înălţate. Erau de dimensiune şi forme diferite, rotunde, eliptice, patrulatere. Unele dintre ele aveau deasupra lespezi de piatră. O vatră era împărţită în două printr-o muchie mediană, în relief.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.1
ceramică - fragmente; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Glina III Schneckenberg
1.1.2.2
ceramică - de trei categorii: monocromă (fără picură), cenuşie sau roşiatică mată, neagră sau brută lustruită; b) ceramică fină bichromă, neagră ori brun-roşcată lustruită, ornată cu motive, pictată cu alb, categoria cea mai caracteristică; c) ceramică trichromă, pictată peste tot cu trei culori: alb, roşu şi negru. Aceasta din urmă se împarte în două specii, dintre care una caracterizată prin motive roşii, mărginite de asemenea cu negru, pictate pe fond roşu. Culoarea roşie este reprezentată adesea prin fondul primitiv, lustruit, al vasului, rezervat în negativ, pe când albul şi negrul sânt întotdeauna aplicate în mod pozitiv. În ceramica bichromă, pe lângă pictură, apar ca ornamente proeminenţele, canelurile, alveolele, inciziile. În ceramică trichromă aceste elemente dispar, cu excepţia proeminenţelor, care se păstrează. Motivele pictate sunt unghiulare, curbe sau în formă de S culcat, dezvoltate în spirale şi meandre. Formele cele mai frecvente ale vaselor pictate sunt: străchinile largi, simple, cu fund sferoidal sau strâmt şi plat , ceştile conice simple ori cilindrice, oalele bitronconice cu fund mic, chiupurile înalte ovoidale, amforele cu două proeminenţe mari laterale găurite, vasele cu picior, suporturile de vase, vasele-capace, vasele rectangulare, vasele în formă de animale.; Nu s-a putut face nici o distincţie între diferitele forme şi categorii de vase pe bază stratigrafică, toate fiind comune ambelor aşezări neolitice de la Ariuşd. Ceramica de la Ariuşd se încadrează în inventarul culturii Cucuteni-Tripolie, apropiind-se de ceramica Cucuteni A (=Tripolie B). Analogiile cu această ceramică nu sunt totale. Ele pot fi stabilite uşor numai în ceea ce priveşte specia tricromă cu fond roşu şi cu motive albe tivite cu negru, dar categoria bicromă şi specia tricromă cu fond alb, foarte frecvente la Ariuşd, sunt total necunoscute la Cucuteni şi în aria Tripolie. Staţiunea de la Ariuşd devine astfel reprezentata tipică a acestei variante speciale din marele cerc al culturii Cucuteni-Tripolie.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.3
placă - fragmentele unei mari plăci de lut ars de formă ogivală, decorată cu spirale în relief, găsită în stratul superior de vălătuci arşi (Arşi II); placa reprezintă fie decorul frontonului unei locuinţe, fie, mai degrabă spătarul unui tron de cult.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.4
cuţit - lame din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.5
răzuitoare - lame din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.6
vârf de săgeată - piese din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.7
percutor - piese din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.8
secure - piese lustruite, cele mai multe sunt plate, simple, nelustruite; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.9
topor - piese lustruite, cu gaură de înmănuşare; Aceste piese s-au găsit decât în stratul superior (Ariuşd II). Aceasta este una din puţinele diferenţe notabile ce s-au putut observa între cele două niveluri de locuire.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.10
râşniţă - mai multe exemplare primitive din gresie; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.11
sulă - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.12
ac - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.13
daltă - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.14
spatulă - piese din os, în formă de linguri; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.15
neprecizat - instrument dinţat, făcut din corn de cerb, servind la producerea canelurilor pe vasele de lut; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.16
topor - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.17
săpăligă - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.18
sulă - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.19
amuletă - numeroase amulete din dinţi de animale, din piatră, din os, din coarne de cerb, din scoici; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.20
mărgea - numeroase mărgele din dinţi de animale, din piatră, din os, din coarne de cerb, din scoici, din cupru; Mărgele de aramă sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.21
sulă - piese de aramă; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.22
inel - piese de aramă; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.23
brăţară - piese de aramă cu mai multe spirale; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.24
pumnal - lamă din aramă, în formă de frunză de salcie; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.25
lamă - piesă foarte îngustă, răsucită cilindric în spirală, din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.26
topor - cu două tăişuri dispuse în cruce, din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.27
sârmă - răsucită, din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.28
verigă - din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
figurină - figurine antropomorfe, înfăţişând mai întotdeauna o divinitate steatopigă, şi figurine de animale cu aspect bovin; printre figurinele antropomorfe feminine, una fragmentară, este decorată cu striaţiuni, amintind de idolii din stratul A de la Cucuteni; figurinele masculine sunt foarte rare.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
topor - o mică piesă plată din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.2.39
sulă - piesă din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3
cuptor - Mai multe cuptoare, dintre care unul conţinea vase in situ. Cuptoarele erau de formă conică, simple, înalte de cca 0,60 - 0,70 m şi cu diametrul de 1,40 - 1,70 m. Într-un loc s-au găsit patru cuptoare înşirate unul lângă altul.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.1
ceramică - fragmente; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Glina III Schneckenberg
1.1.3.2
ceramică - de trei categorii: monocromă (fără picură), cenuşie sau roşiatică mată, neagră sau brută lustruită; b) ceramică fină bichromă, neagră ori brun-roşcată lustruită, ornată cu motive, pictată cu alb, categoria cea mai caracteristică; c) ceramică trichromă, pictată peste tot cu trei culori: alb, roşu şi negru. Aceasta din urmă se împarte în două specii, dintre care una caracterizată prin motive roşii, mărginite de asemenea cu negru, pictate pe fond roşu. Culoarea roşie este reprezentată adesea prin fondul primitiv, lustruit, al vasului, rezervat în negativ, pe când albul şi negrul sânt întotdeauna aplicate în mod pozitiv. În ceramica bichromă, pe lângă pictură, apar ca ornamente proeminenţele, canelurile, alveolele, inciziile. În ceramică trichromă aceste elemente dispar, cu excepţia proeminenţelor, care se păstrează. Motivele pictate sunt unghiulare, curbe sau în formă de S culcat, dezvoltate în spirale şi meandre. Formele cele mai frecvente ale vaselor pictate sunt: străchinile largi, simple, cu fund sferoidal sau strâmt şi plat , ceştile conice simple ori cilindrice, oalele bitronconice cu fund mic, chiupurile înalte ovoidale, amforele cu două proeminenţe mari laterale găurite, vasele cu picior, suporturile de vase, vasele-capace, vasele rectangulare, vasele în formă de animale.; Nu s-a putut face nici o distincţie între diferitele forme şi categorii de vase pe bază stratigrafică, toate fiind comune ambelor aşezări neolitice de la Ariuşd. Ceramica de la Ariuşd se încadrează în inventarul culturii Cucuteni-Tripolie, apropiind-se de ceramica Cucuteni A (=Tripolie B). Analogiile cu această ceramică nu sunt totale. Ele pot fi stabilite uşor numai în ceea ce priveşte specia tricromă cu fond roşu şi cu motive albe tivite cu negru, dar categoria bicromă şi specia tricromă cu fond alb, foarte frecvente la Ariuşd, sunt total necunoscute la Cucuteni şi în aria Tripolie. Staţiunea de la Ariuşd devine astfel reprezentata tipică a acestei variante speciale din marele cerc al culturii Cucuteni-Tripolie.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.3
placă - fragmentele unei mari plăci de lut ars de formă ogivală, decorată cu spirale în relief, găsită în stratul superior de vălătuci arşi (Arşi II); placa reprezintă fie decorul frontonului unei locuinţe, fie, mai degrabă spătarul unui tron de cult.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.4
cuţit - lame din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.5
răzuitoare - lame din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.6
vârf de săgeată - piese din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.7
percutor - piese din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.8
secure - piese lustruite, cele mai multe sunt plate, simple, nelustruite; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.9
topor - piese lustruite, cu gaură de înmănuşare; Aceste piese s-au găsit decât în stratul superior (Ariuşd II). Aceasta este una din puţinele diferenţe notabile ce s-au putut observa între cele două niveluri de locuire.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.10
râşniţă - mai multe exemplare primitive din gresie; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.11
sulă - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.12
ac - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.13
daltă - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.14
spatulă - piese din os, în formă de linguri; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.15
neprecizat - instrument dinţat, făcut din corn de cerb, servind la producerea canelurilor pe vasele de lut; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.16
topor - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.17
săpăligă - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.18
sulă - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.19
amuletă - numeroase amulete din dinţi de animale, din piatră, din os, din coarne de cerb, din scoici; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.20
mărgea - numeroase mărgele din dinţi de animale, din piatră, din os, din coarne de cerb, din scoici, din cupru; Mărgele de aramă sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.21
sulă - piese de aramă; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.22
inel - piese de aramă; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.23
brăţară - piese de aramă cu mai multe spirale; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.24
pumnal - lamă din aramă, în formă de frunză de salcie; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.25
lamă - piesă foarte îngustă, răsucită cilindric în spirală, din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.26
topor - cu două tăişuri dispuse în cruce, din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.27
sârmă - răsucită, din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.28
verigă - din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
figurină - figurine antropomorfe, înfăţişând mai întotdeauna o divinitate steatopigă, şi figurine de animale cu aspect bovin; printre figurinele antropomorfe feminine, una fragmentară, este decorată cu striaţiuni, amintind de idolii din stratul A de la Cucuteni; figurinele masculine sunt foarte rare.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
topor - o mică piesă plată din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.3.39
sulă - piesă din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4
groapă - Numeroase gropi de forme diverse, cilindrice şi conice, constatate mai ales sub stratul de vălătuci arşi, adâncindu-se până în solul virgin şi pline cu resturi de vetre, cioburi, cărbuni, cenuşă, oase de animale.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.1
ceramică - fragmente; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Glina III Schneckenberg
1.1.4.2
ceramică - de trei categorii: monocromă (fără picură), cenuşie sau roşiatică mată, neagră sau brută lustruită; b) ceramică fină bichromă, neagră ori brun-roşcată lustruită, ornată cu motive, pictată cu alb, categoria cea mai caracteristică; c) ceramică trichromă, pictată peste tot cu trei culori: alb, roşu şi negru. Aceasta din urmă se împarte în două specii, dintre care una caracterizată prin motive roşii, mărginite de asemenea cu negru, pictate pe fond roşu. Culoarea roşie este reprezentată adesea prin fondul primitiv, lustruit, al vasului, rezervat în negativ, pe când albul şi negrul sânt întotdeauna aplicate în mod pozitiv. În ceramica bichromă, pe lângă pictură, apar ca ornamente proeminenţele, canelurile, alveolele, inciziile. În ceramică trichromă aceste elemente dispar, cu excepţia proeminenţelor, care se păstrează. Motivele pictate sunt unghiulare, curbe sau în formă de S culcat, dezvoltate în spirale şi meandre. Formele cele mai frecvente ale vaselor pictate sunt: străchinile largi, simple, cu fund sferoidal sau strâmt şi plat , ceştile conice simple ori cilindrice, oalele bitronconice cu fund mic, chiupurile înalte ovoidale, amforele cu două proeminenţe mari laterale găurite, vasele cu picior, suporturile de vase, vasele-capace, vasele rectangulare, vasele în formă de animale.; Nu s-a putut face nici o distincţie între diferitele forme şi categorii de vase pe bază stratigrafică, toate fiind comune ambelor aşezări neolitice de la Ariuşd. Ceramica de la Ariuşd se încadrează în inventarul culturii Cucuteni-Tripolie, apropiind-se de ceramica Cucuteni A (=Tripolie B). Analogiile cu această ceramică nu sunt totale. Ele pot fi stabilite uşor numai în ceea ce priveşte specia tricromă cu fond roşu şi cu motive albe tivite cu negru, dar categoria bicromă şi specia tricromă cu fond alb, foarte frecvente la Ariuşd, sunt total necunoscute la Cucuteni şi în aria Tripolie. Staţiunea de la Ariuşd devine astfel reprezentata tipică a acestei variante speciale din marele cerc al culturii Cucuteni-Tripolie.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.3
placă - fragmentele unei mari plăci de lut ars de formă ogivală, decorată cu spirale în relief, găsită în stratul superior de vălătuci arşi (Arşi II); placa reprezintă fie decorul frontonului unei locuinţe, fie, mai degrabă spătarul unui tron de cult.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.4
cuţit - lame din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.5
răzuitoare - lame din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.6
vârf de săgeată - piese din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.7
percutor - piese din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.8
secure - piese lustruite, cele mai multe sunt plate, simple, nelustruite; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.9
topor - piese lustruite, cu gaură de înmănuşare; Aceste piese s-au găsit decât în stratul superior (Ariuşd II). Aceasta este una din puţinele diferenţe notabile ce s-au putut observa între cele două niveluri de locuire.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.10
râşniţă - mai multe exemplare primitive din gresie; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.11
sulă - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.12
ac - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.13
daltă - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.14
spatulă - piese din os, în formă de linguri; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.15
neprecizat - instrument dinţat, făcut din corn de cerb, servind la producerea canelurilor pe vasele de lut; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.16
topor - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.17
săpăligă - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.18
sulă - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.19
amuletă - numeroase amulete din dinţi de animale, din piatră, din os, din coarne de cerb, din scoici; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.20
mărgea - numeroase mărgele din dinţi de animale, din piatră, din os, din coarne de cerb, din scoici, din cupru; Mărgele de aramă sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.21
sulă - piese de aramă; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.22
inel - piese de aramă; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.23
brăţară - piese de aramă cu mai multe spirale; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.24
pumnal - lamă din aramă, în formă de frunză de salcie; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.25
lamă - piesă foarte îngustă, răsucită cilindric în spirală, din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.26
topor - cu două tăişuri dispuse în cruce, din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.27
sârmă - răsucită, din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.28
verigă - din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
figurină - figurine antropomorfe, înfăţişând mai întotdeauna o divinitate steatopigă, şi figurine de animale cu aspect bovin; printre figurinele antropomorfe feminine, una fragmentară, este decorată cu striaţiuni, amintind de idolii din stratul A de la Cucuteni; figurinele masculine sunt foarte rare.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
topor - o mică piesă plată din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.4.39
sulă - piesă din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5
depozit - Depozit de 15 silexuri prelucrate depuse într-un vas pictat, descoperit în nivelul Ariuşd II; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.1
ceramică - fragmente; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Glina III Schneckenberg
1.1.5.2
ceramică - de trei categorii: monocromă (fără picură), cenuşie sau roşiatică mată, neagră sau brută lustruită; b) ceramică fină bichromă, neagră ori brun-roşcată lustruită, ornată cu motive, pictată cu alb, categoria cea mai caracteristică; c) ceramică trichromă, pictată peste tot cu trei culori: alb, roşu şi negru. Aceasta din urmă se împarte în două specii, dintre care una caracterizată prin motive roşii, mărginite de asemenea cu negru, pictate pe fond roşu. Culoarea roşie este reprezentată adesea prin fondul primitiv, lustruit, al vasului, rezervat în negativ, pe când albul şi negrul sânt întotdeauna aplicate în mod pozitiv. În ceramica bichromă, pe lângă pictură, apar ca ornamente proeminenţele, canelurile, alveolele, inciziile. În ceramică trichromă aceste elemente dispar, cu excepţia proeminenţelor, care se păstrează. Motivele pictate sunt unghiulare, curbe sau în formă de S culcat, dezvoltate în spirale şi meandre. Formele cele mai frecvente ale vaselor pictate sunt: străchinile largi, simple, cu fund sferoidal sau strâmt şi plat , ceştile conice simple ori cilindrice, oalele bitronconice cu fund mic, chiupurile înalte ovoidale, amforele cu două proeminenţe mari laterale găurite, vasele cu picior, suporturile de vase, vasele-capace, vasele rectangulare, vasele în formă de animale.; Nu s-a putut face nici o distincţie între diferitele forme şi categorii de vase pe bază stratigrafică, toate fiind comune ambelor aşezări neolitice de la Ariuşd. Ceramica de la Ariuşd se încadrează în inventarul culturii Cucuteni-Tripolie, apropiind-se de ceramica Cucuteni A (=Tripolie B). Analogiile cu această ceramică nu sunt totale. Ele pot fi stabilite uşor numai în ceea ce priveşte specia tricromă cu fond roşu şi cu motive albe tivite cu negru, dar categoria bicromă şi specia tricromă cu fond alb, foarte frecvente la Ariuşd, sunt total necunoscute la Cucuteni şi în aria Tripolie. Staţiunea de la Ariuşd devine astfel reprezentata tipică a acestei variante speciale din marele cerc al culturii Cucuteni-Tripolie.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.3
placă - fragmentele unei mari plăci de lut ars de formă ogivală, decorată cu spirale în relief, găsită în stratul superior de vălătuci arşi (Arşi II); placa reprezintă fie decorul frontonului unei locuinţe, fie, mai degrabă spătarul unui tron de cult.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.4
cuţit - lame din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.5
răzuitoare - lame din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.6
vârf de săgeată - piese din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.7
percutor - piese din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.8
secure - piese lustruite, cele mai multe sunt plate, simple, nelustruite; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.9
topor - piese lustruite, cu gaură de înmănuşare; Aceste piese s-au găsit decât în stratul superior (Ariuşd II). Aceasta este una din puţinele diferenţe notabile ce s-au putut observa între cele două niveluri de locuire.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.10
râşniţă - mai multe exemplare primitive din gresie; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.11
sulă - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.12
ac - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.13
daltă - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.14
spatulă - piese din os, în formă de linguri; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.15
neprecizat - instrument dinţat, făcut din corn de cerb, servind la producerea canelurilor pe vasele de lut; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.16
topor - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.17
săpăligă - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.18
sulă - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.19
amuletă - numeroase amulete din dinţi de animale, din piatră, din os, din coarne de cerb, din scoici; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.20
mărgea - numeroase mărgele din dinţi de animale, din piatră, din os, din coarne de cerb, din scoici, din cupru; Mărgele de aramă sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.21
sulă - piese de aramă; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.22
inel - piese de aramă; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.23
brăţară - piese de aramă cu mai multe spirale; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.24
pumnal - lamă din aramă, în formă de frunză de salcie; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.25
lamă - piesă foarte îngustă, răsucită cilindric în spirală, din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.26
topor - cu două tăişuri dispuse în cruce, din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.27
sârmă - răsucită, din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.28
verigă - din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
figurină - figurine antropomorfe, înfăţişând mai întotdeauna o divinitate steatopigă, şi figurine de animale cu aspect bovin; printre figurinele antropomorfe feminine, una fragmentară, este decorată cu striaţiuni, amintind de idolii din stratul A de la Cucuteni; figurinele masculine sunt foarte rare.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
topor - o mică piesă plată din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.5.39
sulă - piesă din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6
depozit - Depozit de obiecte de aramă, depuse într-un vas; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.1
ceramică - fragmente; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Glina III Schneckenberg
1.1.6.2
ceramică - de trei categorii: monocromă (fără picură), cenuşie sau roşiatică mată, neagră sau brută lustruită; b) ceramică fină bichromă, neagră ori brun-roşcată lustruită, ornată cu motive, pictată cu alb, categoria cea mai caracteristică; c) ceramică trichromă, pictată peste tot cu trei culori: alb, roşu şi negru. Aceasta din urmă se împarte în două specii, dintre care una caracterizată prin motive roşii, mărginite de asemenea cu negru, pictate pe fond roşu. Culoarea roşie este reprezentată adesea prin fondul primitiv, lustruit, al vasului, rezervat în negativ, pe când albul şi negrul sânt întotdeauna aplicate în mod pozitiv. În ceramica bichromă, pe lângă pictură, apar ca ornamente proeminenţele, canelurile, alveolele, inciziile. În ceramică trichromă aceste elemente dispar, cu excepţia proeminenţelor, care se păstrează. Motivele pictate sunt unghiulare, curbe sau în formă de S culcat, dezvoltate în spirale şi meandre. Formele cele mai frecvente ale vaselor pictate sunt: străchinile largi, simple, cu fund sferoidal sau strâmt şi plat , ceştile conice simple ori cilindrice, oalele bitronconice cu fund mic, chiupurile înalte ovoidale, amforele cu două proeminenţe mari laterale găurite, vasele cu picior, suporturile de vase, vasele-capace, vasele rectangulare, vasele în formă de animale.; Nu s-a putut face nici o distincţie între diferitele forme şi categorii de vase pe bază stratigrafică, toate fiind comune ambelor aşezări neolitice de la Ariuşd. Ceramica de la Ariuşd se încadrează în inventarul culturii Cucuteni-Tripolie, apropiind-se de ceramica Cucuteni A (=Tripolie B). Analogiile cu această ceramică nu sunt totale. Ele pot fi stabilite uşor numai în ceea ce priveşte specia tricromă cu fond roşu şi cu motive albe tivite cu negru, dar categoria bicromă şi specia tricromă cu fond alb, foarte frecvente la Ariuşd, sunt total necunoscute la Cucuteni şi în aria Tripolie. Staţiunea de la Ariuşd devine astfel reprezentata tipică a acestei variante speciale din marele cerc al culturii Cucuteni-Tripolie.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.3
placă - fragmentele unei mari plăci de lut ars de formă ogivală, decorată cu spirale în relief, găsită în stratul superior de vălătuci arşi (Arşi II); placa reprezintă fie decorul frontonului unei locuinţe, fie, mai degrabă spătarul unui tron de cult.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.4
cuţit - lame din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.5
răzuitoare - lame din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.6
vârf de săgeată - piese din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.7
percutor - piese din silex; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.8
secure - piese lustruite, cele mai multe sunt plate, simple, nelustruite; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.9
topor - piese lustruite, cu gaură de înmănuşare; Aceste piese s-au găsit decât în stratul superior (Ariuşd II). Aceasta este una din puţinele diferenţe notabile ce s-au putut observa între cele două niveluri de locuire.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.10
râşniţă - mai multe exemplare primitive din gresie; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.11
sulă - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.12
ac - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.13
daltă - piese din os; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.14
spatulă - piese din os, în formă de linguri; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.15
neprecizat - instrument dinţat, făcut din corn de cerb, servind la producerea canelurilor pe vasele de lut; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.16
topor - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.17
săpăligă - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.18
sulă - piese din coarne de cerb; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.19
amuletă - numeroase amulete din dinţi de animale, din piatră, din os, din coarne de cerb, din scoici; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.20
mărgea - numeroase mărgele din dinţi de animale, din piatră, din os, din coarne de cerb, din scoici, din cupru; Mărgele de aramă sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.21
sulă - piese de aramă; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.22
inel - piese de aramă; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.23
brăţară - piese de aramă cu mai multe spirale; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.24
pumnal - lamă din aramă, în formă de frunză de salcie; Piesele de metal sunt prezente în ambele niveluri neolitice; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.25
lamă - piesă foarte îngustă, răsucită cilindric în spirală, din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.26
topor - cu două tăişuri dispuse în cruce, din aramă; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.27
sârmă - răsucită, din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
1.1.6.28
verigă - din aur; descoperită la baza straturilor de cultură în terramara inferioară (Ariuşd I); datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
figurină - figurine antropomorfe, înfăţişând mai întotdeauna o divinitate steatopigă, şi figurine de animale cu aspect bovin; printre figurinele antropomorfe feminine, una fragmentară, este decorată cu striaţiuni, amintind de idolii din stratul A de la Cucuteni; figurinele masculine sunt foarte rare.; datare repertoriu: neolitic; cultura: Ariuşd
