Breţcu, com./oraş Breţcu (denumire repertoriu: Breţcu sau Bereck, jud. Trei Scaune)
Punct 1.
În albia pârâului Breţcu Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
1.0.0.1
topor - Topor de piatră; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Coţofeni
Bibliografie:
1. Roska, M., Közl., I, 1941, p.51
2. Informaţii Z. Székely
Punct 2.
Pe teritoriul satului, în pasul Oituz Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
2.0.0.1
vârf de lance - Vârf de lance din bronz; datare repertoriu: neprecizată
Bibliografie:
1. Roska, M., Emlékkönnyv, p.285
Punct 3.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
3.0.0.1
vârf de lance - Vârfuri de lance de bronz; datare repertoriu: epoca bronzului; MAC
Bibliografie:
1. Gooss, C., Chronik, p.13
2. Téglás, G., OTTÉ, XII, 1887, p.182
3. Roska, M., Emlékkönnyv SzNM, p.288
4. Prox, A., Schneckenberg, p.10+11
5. Popescu, D., Bronzezeit, p.39
6. Roska, M., Rep., p.37, nr.78
Punct 4.
Neprecizat Tip sit: neprecizat Observatii: Prezenţa culturii Scheneckenberg pe teritoriul acestui sat nu este certă
Descoperiri:
4.0.0.1
topor - Un topor de bronz cu toc (celt), un topor de piatră având forma ciocanelor de aramă; datare repertoriu: epoca bronzului; MAC, Muzeu Sf. Gheorghe
Bibliografie:
1. Roska, M., Rep., p.37, nr.78
2. Popescu, D., Bronzezeit, p.39
3. Prox, A., Schneckenberg, p.10+11
4. Roska, M., Emlékkönnyv SzNM, p.288
5. Téglás, G., OTTÉ, XII, 1887, p.182
6. Gooss, C., Chronik, p.13
Punct 5.
La nord-est de sat, în faţa pasului Oituz, pe partea dreaptă a văii Breţcului, la locul "Cetatea doamnei Venetur" (Veneturné vara) sau numai "Cetate" (Vár) Tip sit: castru - Val de pământ care închide un patrulater. Dimensiuni : 178 x 141m, suprafaţă 2 ha şi jumătate
Descoperiri:
5.1
castru - Castrul era de piatră cu un zid de incintă gros de 1-1,20m. În spatele lui se ridica un val de pământ lat de 4-6 susţinut înspre interior de un al doilea zid de piatră. Porţile pe cele patru laturi erau flancate de turnuri patrulatere. La colţuri erau turnuri rotunde cu diametrul de 5m. În faţa zidului de incintă se afla mai întâi berna şi apoi un şanţ , lat de cca. 5 m şi adânc de cca. 2 m. Aceste elemente lipseau pe latura de sud pe care se afla porta praetoria. În praetoriu, în interior nu au mai rămas decât slabe urme, zidurile fiind scoase din temelii. În 1877 prin faţa pretoriului a fost constată existenţa unui drum pavat (via principalis).; datare repertoriu: epoca romană; autor săpătură: Em. Panaitescu, colectiv condus de M. Macrea, 1911, 1925-1926, 1950
5.1.0.1
ceramică - o mare parte din ceramică este de autentică factură dacică.; datare repertoriu: epoca romană; cultura: dacică
5.2
terme - 100 m vest de castru; datare repertoriu: epoca romană; autor săpătură: …; Em. Panaitescu şi un M. Macrea, 1911; 1925-1926
5.2.0.1
ceramică - o mare parte din ceramică este de autentică factură dacică.; datare repertoriu: epoca romană; cultura: dacică
5.3
canabae - Pe terasa numită Cetatea Lupului, vest de castru - Pe cca. 2-3 ha s-au observat fragmente de cărămizi, ţigle, ceramică. În 1547 a fost găsită o diplomă militară de bronz din 14 iunie anul 92 e.n., aparţinând unui roman din flota romană de pe Dunăre (Classis Flavia Moesica - CIL, III, 37). Ştampilele de pe cărămizi aflate în castru şi terme aparţin unităţilor militare COH(ors)HIS(panorum) (CIL, III,8074, 17) şi COH)ors) I BRAC(araugustanorum) (CIL, III, 8074,9), nu şi altor trupe. Descoperirile întâmplătoare au scos la iveală un bogat inventar arheologic mărunt, în cea mai mare parte la MAC şi Muzeul Sf. Gheorghe. Numele antic al castrului este probabil Angustia.; datare repertoriu: epoca romană
5.3.0.1
ceramică - o mare parte din ceramică este de autentică factură dacică.; datare repertoriu: epoca romană; cultura: dacică
Bibliografie:
1. Marsigli, A., Danubius, p.59
2. Scheint, G., Szekler, p.116
3. Ackner, M.J., JCC, 1856, p.33
4. Vass, I., Erdély, p.118
5. Kövári, L.., Erd. ép., p.49
6. Orbán, B., Székélyföld, III, p.125
7. Gooss, C., Programm Schässburg, 1873-1874, 1877-1878, p.50, 81
În faţa castrului, la est de sat, pe locul numit "Cetatea fetii" (Leányvár) Tip sit: fortificaţie
Descoperiri:
6.1
fortificaţie - Dealul este la sud-est apărat de un val de pământ. Nu pare să fie mai veche de sec. XVII. Nu s-a găsit material arheologic.; datare repertoriu: nedeterminată
