Peştera Mare Tip sit: aşezare în peşteră Observatii: Grotă lungă de 435 m, bogată în zăcăminte de fosfaţi. Cercetată arheologic în 1911, 1919, 1924, 1925, 1928 de către M. Roska. Alte cercetări au fost făcute de Schreter, Z. Anchetă arheologică în 1952 de către colectivul arheologic de la Grădiştea Muncelului.
Descoperiri:
1.1
aşezare în peşteră - S-a observat un singur strat de cultură; datare repertoriu: paleolitic; cultura: musterian
Peştera Mare Tip sit: neprecizat Observatii: Craniu descoperit cu ocazia exploatării fosfaţilor din peşteră, la 2m adâncime, în 1942. Inventarul aurignacian s-a găsit aproape peste tot in situ. Resturile musteriene par a fi fost cărate de ape, din interiorul peşterii spre exterior. Numai la gura peşterii, pe o terasă există resturi musteriene in situ, la nivelul 0,70 m. Zgârieturile din interior interpretate de Roska drept manifestări artistice au fost considerate de Breuil ca fenomene naturale. Materialul scos a fost parţial distrus. Restul se află la MAC şi Muzeul din Deva.
Descoperiri:
2.0.1
mormânt - Craniu uman înconjurat de trei cranii de Ursus Spelaeus şi silexuri; datare repertoriu: paleolitic; cultura: auirgnacian
2.0.1.1
craniu - craniu uman dolicocefal, indice 17,2 , aparţine unui homo sapiens diluvialis (Neandertal); datare repertoriu: paleolitic; cultura: aurignacian
2.0.2
vatră - Vatră de foc acoperită de unelte; datare repertoriu: paleolitic; cultura: musterian
2.0.2.1
craniu - craniu uman dolicocefal, indice 17,2 , aparţine unui homo sapiens diluvialis (Neandertal); datare repertoriu: paleolitic; cultura: aurignacian
Bibliografie:
1. Simionescu, I., AR.MSST, seria. III, t.XVII, p.382-402
2. Reiner, F., I. Simionescu, AR. MSST, seria. III, T.XVII, p.489-503
3. Berciu, D., Oltenia, 1943, p.248
Punct 3.
Intrarea în Peştera Mare Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
3.0.0.1
ceramică - fragmente ceramice şi vase; datare repertoriu: epoca bronzului timpuriu; cultura: Coţofeni; MAC
Bibliografie:
1. Roska, M., Dacia, III-IV, 1927-1932, p.9
2. Roska, M., Közl., I, 1941, p.56
Punct 4.
La 100 m mai sus de Peştera Mare, în steiul de piatră deasupra tunelului de exploatare, în Peştera de la Trecătoare Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
4.0.1
vatră - Urme de vatră de foc cu cărbune, sub crusta stalagmitică; datare repertoriu: paleolitic
4.0.1.1
faună - dinţi de Ursus spelaeus; datare repertoriu: paleolitic
4.0.2
locuinţă - Urme de locuinţă ce apar până la 2,5 m; datare repertoriu: paleolitic
4.0.2.1
faună - dinţi de Ursus spelaeus; datare repertoriu: paleolitic
Bibliografie:
1. , SCIV, IV, 1-2, 1953, p.189-190
Punct 5.
Peştera cu Apă (Cioclovina cu Apă), spre Ponorici Tip sit: depozit - Depozit foarte bogat de podoabe de bronz descoperit in situ.
Descoperiri:
5.0.1
depozit - Depozit foarte bogat de podoabe de bronz şi de mărgele de chihlimbar şi de pastă de sticlă. Semnalat de inginerul Orghidan, speolog. Cercetări Gh. Ştefan şi E, Comşa, MNA, 1953.; datare repertoriu: Hallstatt
Bibliografie:
1. Informaţie E. Comşa
Punct 6.
La est de Peştera Mare, deasupra văii Ponoriciului, la cca. 2,5 km de cetatea dacică de la Piatra Roşie Tip sit: val - Val de pământ şi piatră numit "Troianul", lung de câţiva km, prezentând bastioane.
Descoperiri:
6.1
val - Val de pământ şi piatră numit Troianul, lung de câţiva km, cu bastioane din loc în loc. Înălţimea actuală a valului este de 55-58 cm faţa de nivelul din spatele lui şi de 1,5m - 3 m faţă de nivelul din faţa sa. Grosimea la bază este de cca. 10 m. De o parte şi de alta se vede o adâncitură largă pe latura nordică de 10-14 m, iar pe cea opusă de 5-6 m. Este de fapt un zid fără mortar construit prin umplerea cu pietre a spaţiului dintre două palisade sau garduri de nuiele paralele. Nu există obiecte de inventar. Este legat probabil de fortificaţiile din Munţii Sebeşului; datare repertoriu: neprecizată; autor săpătură: C. Daicoviciu
