depozit; datare repertoriu: bronz final; Muzeul Deva, nr inventar: 5259, 5264, 5267-5269, 5271, 5274, 5350, 5352
1.0.1.1
celt - de bronz; datare repertoriu: bronz final; Muzeul Deva
1.0.1.2
sabie - trei fragmente de sabie din bronz; datare repertoriu: bronz final; Muzeul Deva
1.0.1.3
vas - două fragmente dintr-un vas de bronz; datare repertoriu: bronz final; Muzeul Deva
1.0.1.4
neprecizat - două bucăţi de bronz cu crestături triunghiulare; datare repertoriu: bronz final; Muzeul Deva
1.0.1.5
fierăstrău - două fragmente din fierăstrău; datare repertoriu: bronz final; Muzeul Deva
Bibliografie:
1. Roska, M., Rep., p.66, nr.21
Punct 2.
Neprecizat Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
2.0.0.1
monedă - din aur de la Nero; datare repertoriu: epocă romană
Bibliografie:
1. Mihalyi, V., Cerculariu, p.128
Punct 3.
Neprecizat Tip sit: neprecizat Observatii: Monumentele romane (citate şi de călători) din vechea biserică romanescă au fost aduse de la Sarmizegetusa şi utilizate ca material de construcţie sau ca ornamente. Între aceste monumente se menţionează: altare cu inscripţii (CIL, III, 1484, 1497-1498, 1503, 1511-1512, 1529, 1531, 1533, 1536, 1538, 1539, 1545), monumente funerare, coloane, capiteluri corintice, friză de relief, blocuri de piatră, cărămizi). La Densuş nu se cunosc descoperiri care să ateste existenţa unei aşezări romane.
Biserica din sat Tip sit: biserică - Biserică românească de piatră din secolul XIII
Descoperiri:
4.1
biserică - Nucleul iniţial al construcţiei cuprinde: un spaţiu dreptunghiular (în centrul căruia patru stâlpi susţin un turn central) şi un altar semicircular. Toate încăperile sunt boltite cu cărămidă ( turnul este boltit cu o calotă, spaţiul din jurul lui cu o boltă de sprijin cilindrică, iar altarul cu un semicilindru şi o calotă). Zidăria e din piatră tăiată, provenind integral de la Sarmizegetusa, din piatră brută şi din cărămidă. Acest nucleu e proptit spre sud şi nord de coloane aduse şi ele de la ruinele romane amintite. Turnul cuprinde o ascunzătoare la etajul I, odinioară accesibilă printr-o scară exterioară acum dispărută. Ulterior, probabil tot în secolul XIII s-a adăugat şi un veştmântar (diaconicon), boltit cilindric, pe latura de sud a altarului, şI mai apoi o încăpere prelungă, boltită şI ea, de-a lungul laturii de sud a bisericii. O anexă tăvănită, în partea de vest, a fost adăugată în secolul XVI. Biserica prezintă interfernţe ale arhitecturii ortodoxe (planul navei cu turnul central ţinând loc de cupolă) cu cea romanică transilvăneană (mai ales frizele ornamentale în cărămidă).; datare repertoriu: epoca medievală, secolul XIII (prima jumătate), 1948
