Notă: Selectaţi mai întâi câmpurile după care doriţi să efectuaţi selecţia. Pentru selectare multiplă folosiţi tastele 'Shift' (selecţii succesive) sau 'Ctrl' (selecţii discontinue).
Între ruinele mânăstirii medievale Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
1.0.0.1
celt - din bronz; datare repertoriu: bronz final; Muzeul Sibiu
Bibliografie:
1. fişă repertoriu Horedt K.
2. fişă repertoriu Horedt K.
Punct 2.
Mănăstirea cisterciană Tip sit: mănăstire - cisterciană (abbatia beatae Mariae Virginis de Candelis)
Descoperiri:
2.1
mănăstire - A fost întemeiată prin 1202 de călugări veniţi din Banta (Igriş). La început clădirile vor fi fost din lemn, dar la 1230 încep să fie înlocuite cu clădiri de piatră în stilul gotic-burgund, răspândit de acest ordin. Biserica este o basilică cu trei nave, transept şi cor poligonal flancat de câte două capele dreptunghiulare. Planul şi elevaţia sunt concepute după sistemul "legat" (o travee a navei centrale corespunzând la câte două travee în colaterali) bolţile în cruci zac pe ogive, iar în transept şi nava centrală bolţile sunt despărţite, dispoziţie ce se recunoaşte din profilurile stâlpilor. De-a lungul pereţilor ogivele zac pe tipicile console cisterciene. Caracteristice sunt şi cele două rânduri de ferestre, cele de jos înalte, cele de sus circulare, împărţite în câte şase lobi. Cornişa pe console e şi ea o particularitate a bisericilor cisterciene. Ca de obicei, construcţia s-a început în capătul de est, progresând spre vest, ceea ce se poate verifica şi prin evoluţia detaliilor arhitectonice. Faţada inclusiv portalul, au fost executate după 1300, în formele goticei mature. Mânăstirea însăşi se găseşte la sud de biserică, clădirile fiind grupate în jurul unui larg spaţiu dreptunghiular, delimitat spre nord de biserică, spre est şi sud de clădiri, iar spre vest de un zid de împrejmuire. Clădirea de est poartă încă urmele bolţilor în cruci de odinioară, atât la parter cât şi la etaj, iar unele ferestre sunt încă romanice. Mânăstirea a suferit de pe urmele incursiunilor turceşti din prima jumătate a secolului XV, iar regele Matei Corvinul a desfiinţat-o la 1474 sub pretextul decandenţei morale a călugărilor. Astăzi se mai păstrează decât corul transformat în biserică parohială ev. şi capela adiacentă de sud întrebuinţată ca sacristie. Restul zace în ruină. Şantierul din Cârţa e important pentru că de aici se răspândeşte în Transilvania stilul gotic din prima fază.; datare repertoriu: epoca medievală, sec. XIII-XV
