Notă: Selectaţi mai întâi câmpurile după care doriţi să efectuaţi selecţia. Pentru selectare multiplă folosiţi tastele 'Shift' (selecţii succesive) sau 'Ctrl' (selecţii discontinue).
monedă - o drahmă de argint de la Alexandru Macedon; datare repertoriu: La Tene
Bibliografie:
1. Ormos, S., AK, VIII, 1867, p.146-148
2. Goos, C., AVSL, XIV, 1887, p.72
3. Milleker, B, Délm., I, p.193-195
4. Ormos, S., AÉ, III, 1870, p.262
5. , TRÉT., IV, 1878, p.13
6. Berkeszi, I., Délm., p.48
7. Ortvay, T., Temesvm.Tört, I, p.343
8. Tocilescu Al., Dacia, p.857
9. Pârvan V., Getica, p.611
10. Roska M., Rep, p.313, nr. 7
11. Mitrea B., ED, X, 1945, p.105
Punct 2.
Pe teritoriul actualei localităţi Tip sit: aşezare
Descoperiri:
2.1
aşezare - Aşezare antică presupusă a fi Bersovia sau Berzobis, situată pe drumul Lederata-Tibiscum. Prima menţiune a acestei aşezări este făcută pe la 1792. În tot cursul secolului XIX săpături ocazionale şi lucrări gospodăreşti au scos mereu la iveală temelii de construcţii şi diferite antichităţi romane. Săpăturile făcute în oborul de vite au dat peste zidurile unei mari construcţii cu peristil. Compartimentarea interioară se vedea încă destul de bine pe la mijlocul secolului XIX. Este vorba de probabil de terenul situat la capătul dinspre nord al satului, care pe harta cadastrală din 1803 era însemnat cu denumirea "ziduri vechi şi dărmături" (altes Gemauer und Schutt). După precizările lui S. Ormos, pe urmele unei cercetări la faţa locului, făcută în 1871, în acest loc se putea distinge la o suprafaţă o fortificaţie patrulateră, împrejmuită, cu ziduri de piatră şi cărămidă, care închideau o suprafaţă de aproape 38 de jugăre, adică peste 21 hectare. Colţul sudic era tăiat de drumul Fizeş-Timişoara. Zidurile clădirilor din interior, semnalate anterior, au fost dărmate în 1863, când terenul a fost nivelat pentru a se putea construi case şi gospodării noi. Ulterior şi zidurile incintei au fost dărmate, astfel că la 1895, G. Téglás nu mai putea urmări pe ternul planul dat de S. Ormos. Un al doilea patrulater cu construcţii romane, pe dimensiuni mai mici, aproximativ două jugăre (=cca 1 ha), a fost identificat la sud-est de fortificaţia mare. Alte urme de construcţii romane au fost recunoscute în diferite părţi ale satului. Pe dâmbul din spatele bisericii vechi, pe locul actualei biserici ortodoxe unde au fost semnalate urme de hypocaust, ceea ce indică numai băi, într-o grădină alăturată şi apoi mai spre vest, dincolo de gârle, unde casa şi grajdul unui ţăran sunt clădite pe temelii romane. Săpături ştiinţifice nu au fost niciodată întreprinse. Existenţa unui castellum pentru trupe, în apropierea aşezării civile nu este exclusă. Ruinele au fost distruse sistematic de către localnici şi căutătorii de comori.; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Hoffinger, Neues Ungrisches Magazin, II, 1792, Petersburg-Bratislava, p.97-107
2. Böhn, L., Délmágyarország…külön története, I, 1867, p.368
3. Ormós, S., AK, 1872, p.111
4. Ormós, S., TRÉT, IV, 1878, p.12-13
5. Russu, V., BSG, X, 1899, p.208
6. Broşteanu, P., Rom.Revue, V, 1889, p.152
7. Patzner, I., TRÉT, V, 1889, p.29
8. Téglás, G, AÉ, XI, 1891, p.61
9. Téglás, G, AÉ, XVII, 1897, p.28-32
10. Téglás, G, TRÉT, XIII, 1897, p.81-83
11. Téglás, G, AK, XXII, 1899, p.104-107
12. Téglás, G, Klio, XI, 1911, p.506, 510
13. , An.ép, 1912, p.477
14. Király, P., Dacia, p.21
15. Milleker, B, Délm., II, p.87-93
16. Berkeszi, I., Délm., p.48-49
17. Ortvay, T., Temesvm.Tört., II, p.66, nr. 4, 117-118
18. Simu, T., AO, IV, 1925, p.104
19. Simu, T., AO, VI, 1927, p.196
20. , Ma.Mü, II, p.468
21. Cucu, A., Natura, XVIII, 1929, p.nr. 10, 23
22. Cucu, A., Natura, XX, 1931, p.nr. 1, 31
23. Elefterescu, E., ZSC, XXXIX, 1935, p.314-315
24. Stanciu, V., Aurul Daciei, p.33
25. Borza, A., Banatul, p.63-64
26. Szilágy, I., Téglabélyegek, p.7, 63, 289, pl. XIX
Punct 3.
Aproape de locul numit "Balta Seacă" (Holtmocsár), în fâneţele dinspre drumul care duce la dealul Rittberg Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
3.1
neprecizat - Ridicături de pământ şi urme de ziduri de cărămidă; datare repertoriu: neprecizată
Bibliografie:
1. Ormós, S., AK, VIII, 1871, p.145-153
2. Téglás, G, AÉ, XVII, 1897, p.29
3. Milleker, B, Délm., II, p.87-88
Punct 4.
În faţa locului "Balta Seacă" (Holtmocsár), la marginea dinspre Berzovia a pădurii, la locul "Sub pădure la cruce" Tip sit: substrucţii
Descoperiri:
4.1
substrucţii clădiri - Temeli de clădiri; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Ormós, S., AK, VIII, 1871, p.145-153
2. Téglás, G, AÉ, XVII, 1897, p.29
3. Milleker, B, Délm., II, p.87-88
Punct 5.
În "Valea popii" Tip sit: drum
Descoperiri:
5.1
drum - Drum roman pietruit, lat de doi stânjeni (3, 7 m) care duce până la cetatea romană. Localnicii îl numesc "Drumul Irinei". Urmele drumului, lat de patru-şase metri, au fost recunoscute şi în Valea Fizeşului, de unde se îndreaptă spre nord şi continuă pe malul stâng al Bârzavei, spre Ramna. O ramură a drumului ar duce către minele de aur de la Bocşa Română.; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Böhm, L., MCC, N.F. VIII, 1882, p.bbl CXIX
2. Pesty, F, Krassóvm.tört, II, 2, p.321
3. Kematmüller, H., DRGS, XIV, 1892, p.217
4. Halaváts, G., AÉ, XVI, 1896, p.4, 7
5. Téglás, G, AÉ, XVII, 1897, p.32
6. Téglás, G, AK, XXIII, 1899, p.102
7. Christescu V., Viaţa ec., p.103
8. Christescu V., Ist.mil., p.106
Punct 6.
La est de sat, pe marginea drumului de câmp care duce la Ramna, înspre hotarul comunei Bocşa Română Tip sit: exploatare auriferă
