monument triumfal - De forma quasi-cilindrică, rotunjită în partea superioară sub formă de cupolă. Din îmbrăcămintea de lespezi a monumentului s-a păstrat prea puţin. Prima încercare de reconstituire îi revine lui Nieman G., colaborator al lui Tocilescu Gr. În diametru, edificiul pare să fi avut la nivelul corpului cilindric 30,2 m; la nivelul platformei 34,34 m; la nivelul treptei de jos 38,62 m. Înălţimea scării era de 2,4 m, a cilindrului de la platformă până la muchia de jos a cornişei, 7,53m; a acoperişului (format din rânduri suprapuse, de "solzi" de piatră) 11,5 m. Înălţimea trofeului depăşea 10 m. Înălţimea totală a edificiului, inclusiv trofeul, atingea aproximativ 32 m.Tocilescu şi Benndorf sunt de părere că monumentul triumfal a fost ridicat în anul 109 p. Chr, dedicat lui Marte "Răzbunătorul" (Mars Ultor), de către împăratul Traian, poate pentru a comemora o victorie împotriva dacilor. C. Cichorius, S. Perri şi N. Iorga (pe baza unei informaţii dintr-un text din Themistios) sunt de părere că monumentul a fost ridicat în sec. IV p. Chr în timpul împăratului Valens. Se pare că monumentul a fost ridicat în timpul lui Traian, la sfârşitul războaielor dacice şi refăcut în întregime (?) în sec IV p. Chr., ipoteză susţinută şi de stilul sculpturilor şi particularităţilor de armament şi îmbrăcăminte ale figurilor reprezentate.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II p. Chr.; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu, Gr., Sâmpetru, M., 1882-1896, 1960-1978
1.1.0.1
Crenel - Creneluri; datare repertoriu: epoca romană, 109 p. Chr.; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu, Gr., Sampetru, M., 1882-1896, 1960-1978; Muzeul de Artă Naţională Bucureşti
1.1.0.2
Inscripţie - Inscripţie în limba latină, fragmentară, descoperită în apropierea ruinelor. Indică faptul că monumentul a fost închinat lui Marte "Răzbunătorul" (Mars Ultor), de către împăratul Traian, în anul 109; datare repertoriu: epoca romană, 109 p. Chr.; autor săpătură: Tocilescu, Gr., Sampetru, M., 1882-1896, 1960-1978; Muzeul de Artă Naţională Bucureşti
Bibliografie:
1. von Moltke, H., Briefe uber Zustande u. Begebenheiten in der Turkei aus den Jahren 1835-1839, CRAI, ed. IV, 1893, Berlin
2. Wagner, R., Moltke u. Mulbach, zusammen unter dem Halbmonde, 1893, Berlin
3. Wutzer, C. W., Reise in den OrientEuropas u. einen Theil Westasiens, I, 1860, Elberfeld, p.254-259
4. Michel, J., Mem. Soc. Ant. de France, XXV, 1862, p.215-258
5. Soutzo, M, RA, II, 1881, p.287
6. Petersen, E., Rom. Mitt., XI, 1890, p.302
7. Pick, B., AEM, XV, 1892, p.18-20
8. Tocilescu, Gr., Benndorf-Niemann, Monumentul de la Adamklissi, 1895, Viena, p.12-13
9. Benndorf, O., AA, 1895, p.27-32
10. Benndorf, O., AEM, XIX, 1896, p.181-204
11. Furtwangler, A., Intermezzi, 1896, Leipzig, p.47-77
21. Furtwangler, A., Sitzb. bayer. Akad., philos.-philol. u. hist. Classe, 3, 1904, p.393-413
22. Cichorius, C., Dobrudscha, 1904, Berlin
23. Tocilescu, Gr., CRAI, 1905, p.559-565
24. Antonescu, T., Le Trophee d`Adamklissi, 1905, IaşI
25. Cagnat-Besnier, M., RA, XXIII, 1914, p.346-348
26. Pârvan, V., Getica, p.122-125
27. Paribeni, R., Optimus Princeps, I, 1926, Messina, p.325
28. Ferri, S., Arte roman sul Danubio, 1933, Milano, p.372
29. Ferri, S., An. Sc. Norm. Pisa, II, 1933, Pisa, p.369
30. Iorga, N., CRAI, 1936, p.12-13
31. Iorga, N., MSI, XVIII, s. III-a, 1936, p.201-214
32. Vulpe, R., Dobroudja, p.143-155
33. Nicorescu, P., VI Inter. Kongress Archaeol., Berlin, p.472-473
Punct 2.
La 200 m est de monumentul triumfal Tip sit: Mausoleu
Descoperiri:
2.1
mausoleu - Construcţie pătrată, cu latura de 11,67 m, precedată de fiecare parte de câte şase trepte. Dintr-o dedicaţie fragmentară rezultă că edificiul a fost ridicat în amintirea soldaţilor căzuţi în timpul unei campanii din vremea lui Traian sau Domiţian.; datare repertoriu: epoca romană, sec. I-II p. Chr.; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu, Gr., 1882-1896
4. Syme, R., Amer. Journ. Philol., LVIII, 1937, p.7-18
5. , CIL, III, p.14214
Punct 3.
La cca. 100 m nord de trofeu, lângă mausoleu. Tip sit: Tumul - Tumul uriaş, acoperă resturile a patru rânduri de ziduri concentrice.
Descoperiri:
3.1
Tumul - După toate probabilităţile mormântul unei căpetenii din epoca migraţiilor (sec. V p. Chr.); datare repertoriu: epoca migraţiilor, sec. V p. Chr.; cultura: Neprecizată; autor săpătură: Tocilescu, Gr.
3.1.1
Mormânt - Resturi de oseminte.; datare repertoriu: epoca migraţiilor, sec. V p. Chr.; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu, Gr.
3.1.1.1
Cercei - Cercei de argint în formă de inimioară; datare repertoriu: epoca migraţiilor, sec. V p. Chr.; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu, Gr.
La 800 m nord-vest de satul Adamclisi, în valea Urluia, pe dreapta şoselei naţionale ce duce spre Ion Corvin. Tip sit: Cetate
Descoperiri:
4.1
aşezare rurală - La început aşezare rurală getică şi daco-romană, la încrucişarea a două drumuri romane: cel care prin centrul Dobrogei, lega Marcianopolis (Devnia, Bulgaria) cu Noviodunum şi Aegyssus, şi cel care pornind din Callatis spre V, atingea Dunărea la Sucidava (Beilic?), făcând legătura cu altă arteră principală de comunicaţie, construită de romani, de-a lungul fluviului până la vărsarea acestuia în mare. A fost întemeiată probabil înainte de 106 p. Chr., dar şi-a sporit populaţia după terminarea războaielor cu dacii, când o parte din veteranii diferitelor corpuri de armată staţionate la Dunărea de jos par să fi fost împroprietăriţi în regiune. Din inscripţii rezultă că la această dată purta numele de Tropeum Traiani după monumentul triumfal de la Adamclisi. Prezenţa dacilor în aşezare este dovedită de o serie de documente epigrafice. Pe lângă daci şi romani sunt documentaţi în aşezare grecii, a căror influenţă culturală va creşte pe măsura ce stăpânirea romană asupra Dobrogei devine tot mai precară.; datare repertoriu: epoca romană, sec. I p. Chr.; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu Gh., Nicorescu P., Stefan, Gh
4.1.1
poartă - Au fost descoperite trei porţi: la est, vest şi sud. Prima este de tip obişnuit, celelalte două sunt prevăzute cu poduri suspendate.; datare repertoriu: epoca romană; cultura: Romană
4.1.1.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.1.1.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
Pod - Două poduri suspendate la porţile de V şi S.; datare repertoriu: epoca romană; cultura: Romană
4.1.2.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.1.2.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
Portic - Porticuri care mărgineau de o parte şi de alta, artera principală a oraşului. Au fost construite probabil în sec VI p. Chr., în timpul lui Iustinian; datare repertoriu: epoca romană, sec. VI p. Chr.; cultura: Romană
4.1.3.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.1.3.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
Basilica - Edificiu de mari proporţii (56x23 m), împărţită în trei nave prin două şiruri de câte 18 coloane, cunoscută sub numele de "basilica profană"; datare repertoriu: epoca romană; cultura: Romană
4.1.4.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.1.4.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
Basilica - Avea în imediata apropiere un baptisteriu. A fost construită la jumătatea sec IV p. Chr şi a fost refăcută în mai multe rânduri. Ultima refacere datează de la jumătatea sec VI p. Chr., când servea ca biserică episcopală. Este cunoscut[ sub numele de basilica de "marmură".; datare repertoriu: epoca romană, sec. IV p. Chr.; cultura: Romană
4.1.5.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.1.5.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
Basilica - Basilica de "cisternă". A fost ridicată pe o veche cisternă romană, către jumătatea sec. IV p. Chr. şi a fost transformată şi mărită în a doua jumătate a sec. V p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. IV-V p. Chr.; cultura: Romană
4.1.6.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.1.6.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
Basilica - Basilica "forensis" sau simplă; datare repertoriu: epoca romană, sec. IV-V p. Chr.; cultura: Romană
4.1.7.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.1.7.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
Basilica - Basilica "bizantină" sau cu "transept". Avea sub altar o criptă boltită, la care se cobora pe o scară cu 12 trepte.; datare repertoriu: epoca romană, 450-550.; cultura: Romană
4.1.8.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.1.8.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
cetate - Incinta este de forma unui trapez, prevăzută cu turnuri de apărare exterioare, unele semi-rotunde, altele dreptunghiulare. În sec II p. Chr. primeşte titlul de municipium, poate sub dinastia Severilor. La sfârşitul sec. III p. Chr. oraşul este distrus de goţi. În primii ani ai sec IV p. Chr. populaţia împrăştiată pare să se fi întors. Sub domnia împăraţilor Constantin şi Licinius, în anul 316, o inscripţie comemorativă fixată deasupra porţii de est, proclama reclădirea din temelii a oraşului, cunoscut de acum înainte sub denumirea de Tropaeesium civitas. Descoperirile făcute în timpul săpăturilor lui Tocilescu (prelungite până în 1908, continuate de G. Murnu, P. Nicorescu şi Gh. Stefan) aparţin toate acestei perioade din istoria oraşului şi se întind pe o suprafaţă de 10 ha. Incinta este dezvelită în întregime.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr.; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu Gh., Nicorescu P., Stefan, Gh
4.2.1
poartă - Au fost descoperite trei porţi: la est, vest şi sud. Prima este de tip obişnuit, celelalte două sunt prevăzute cu poduri suspendate.; datare repertoriu: epoca romană; cultura: Romană
4.2.1.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.2.1.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
Pod - Două poduri suspendate la porţile de V şi S.; datare repertoriu: epoca romană; cultura: Romană
4.2.2.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.2.2.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
Portic - Porticuri care mărgineau de o parte şi de alta, artera principală a oraşului. Au fost construite probabil în sec VI p. Chr., în timpul lui Iustinian; datare repertoriu: epoca romană, sec. VI p. Chr.; cultura: Romană
4.2.3.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.2.3.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
Basilica - Edificiu de mari proporţii (56x23 m), împărţită în trei nave prin două şiruri de câte 18 coloane, cunoscută sub numele de "basilica profană"; datare repertoriu: epoca romană; cultura: Romană
4.2.4.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.2.4.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
Basilica - Avea în imediata apropiere un baptisteriu. A fost construită la jumătatea sec IV p. Chr şi a fost refăcută în mai multe rânduri. Ultima refacere datează de la jumătatea sec VI p. Chr., când servea ca biserică episcopală. Este cunoscut[ sub numele de basilica de "marmură".; datare repertoriu: epoca romană, sec. IV p. Chr.; cultura: Romană
4.2.5.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.2.5.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
Basilica - Basilica de "cisternă". A fost ridicată pe o veche cisternă romană, către jumătatea sec. IV p. Chr. şi a fost transformată şi mărită în a doua jumătate a sec. V p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. IV-V p. Chr.; cultura: Romană
4.2.6.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.2.6.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
Basilica - Basilica "forensis" sau simplă; datare repertoriu: epoca romană, sec. IV-V p. Chr.; cultura: Romană
4.2.7.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.2.7.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
Basilica - Basilica "bizantină" sau cu "transept". Avea sub altar o criptă boltită, la care se cobora pe o scară cu 12 trepte.; datare repertoriu: epoca romană, 450-550.; cultura: Romană
4.2.8.1
inscripţie - Inscripţii greceşti, latine, păgâne şi creştine.; Doar o parte din inscripţii se află la MNA; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-IV p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.; MNA
4.2.8.2
monedă - Monede din aur şi bronz.; Cele mai multe din monede se datează din sec. VI p. Chr.; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-VI p. Chr; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu Gr., Murnu, G., Nicorescu P, Stefan, Gh.
26. Ciurea, D., Atti IV Congr. Intern. Arch. Crist., I, 1940, Roma, p.381-389
27. Condurachi, E., Atti V Congr. Intern. St. Biz., II, 1940, Roma, p.84
28. Condurachi, E., Studi biz. e neoellenici, VI, 1940, p.84
29. Barnea, I., Dacia, XI-XIII, 1945/47, p.224-227, 233
30. , CIL, III, p.13734
Punct 5.
La 1 km nord-vest de cetate, pe faţa de sud a unui deal, despărţit de ea printr-o vâlcea. Tip sit: Necropolă şi bazilică
Descoperiri:
5.1
Necropolă - Necropola.; datare repertoriu: epoca creştină; cultura: Neprecizată; autor săpătură: Tocilescu, Gr.
5.1.1
Basilica; datare repertoriu: epoca creştină; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu, Gr.
5.2
Basilică - In mijlocul necropolei. - Basilică de mari proporţii (16,30x12,60 m). Probabil este cel mai vechi lăcaş de cult creştin din Tropeum.; datare repertoriu: epoca creştină; cultura: Neprecizată; autor săpătură: Tocilescu, Gr.
5.2.1
Basilica; datare repertoriu: epoca creştină; cultura: Romană; autor săpătură: Tocilescu, Gr.
Bibliografie:
1. Tocilescu, Gr., Fouilles, p.90-91
2. Brotz la dosar Tocilescu, Gr., 5130, p.45-46
3. Netzhammer, R., Cristl. Altert., p.183-184
4. Ciurea, V., Atti IV Congr. Arch. Crist., p.385
5. Barnea, I., Dacia, XI-XII, 1945/47, p.222-223
Punct 6.
In imediata apropiere a cetăţii, în toate direcţiile. Tip sit: Aşezare
Descoperiri:
6.1
Aşezare - Temelii de case, urme de drumuri şi alte vestigii.; datare repertoriu: epoca romană; cultura: Romană
Bibliografie:
1. Brotz la dosar Tocilescu, Gr., 5130, p.45-46
2. Barnea, I., Dacia, XI-XII, 1945/47, p.222-223
3. Ciurea, V., Atti IV Congr. Arch. Crist., p.385
4. Netzhammer, R., Cristl. Altert., p.183-184
5. Tocilescu, Gr., Fouilles, p.90-91
Punct 7.
Spre est, pe islazul comunal, chiar în drumul vacilor. Tip sit: Necropolă
Descoperiri:
7.1
Necropolă - Oseminte umane şi resturi de cioburi.; datare repertoriu: epoca romană; cultura: Romană
Bibliografie:
1. Brotz la dosar Tocilescu, Gr., 5130, p.45-46
2. Tocilescu, Gr., Fouilles, p.90-91
3. Netzhammer, R., Cristl. Altert., p.183-184
4. Ciurea, V., Atti IV Congr. Arch. Crist., p.385
5. Barnea, I., Dacia, XI-XII, 1945/47, p.222-223
Punct 8.
Spre vest, la câteva sute de m de zidul cetăţii, într-o vie, lângă şoseaua Urluia-Constanţa. Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
8.0.0.1
Statuetă - Statuetă din bronz, reprezentându-l pe Asklepios; datare repertoriu: epoca romană, sec. II-III p. Chr; cultura: Romană; Muzeul Iaşi
Bibliografie:
1. Brotz la dosar Tocilescu, Gr., 5130, p.45-46
2. Barnea, I., Dacia, XI-XII, 1945/47, p.222-223
3. Ciurea, V., Atti IV Congr. Arch. Crist., p.385
4. Netzhammer, R., Cristl. Altert., p.183-184
5. Tocilescu, Gr., Fouilles, p.90-91
Punct 9.
Spre sud, în direcţia satului Zorile, lângă cişmelele din vale ale satului Adamclisi. Tip sit: Cariere de piatră
Descoperiri:
9.1
Cariere de piatră; datare repertoriu: epoca romană; cultura: Romană
Bibliografie:
1. Brotz la dosar Tocilescu, Gr., 5130, p.45-46
2. Tocilescu, Gr., Fouilles, p.90-91
3. Netzhammer, R., Cristl. Altert., p.183-184
4. Ciurea, V., Atti IV Congr. Arch. Crist., p.385
5. Barnea, I., Dacia, XI-XII, 1945/47, p.222-223
Punct 10.
Spre sud, în direcţia satului Zorile, lângă cişmelele din vale ale satului Adamclisi. Tip sit: Atelier
Drum - Urme ale drumurilor pietruite ce duceau spre monumentul triumfal, spre Abrittus şi spre Durostorum.; datare repertoriu: epoca romană; cultura: Romană
Bibliografie:
1. Brotz la dosar Tocilescu, Gr., 5130, p.45-46
2. Tocilescu, Gr., Fouilles, p.90-91
3. Netzhammer, R., Cristl. Altert., p.183-184
4. Ciurea, V., Atti IV Congr. Arch. Crist., p.385
5. Barnea, I., Dacia, XI-XII, 1945/47, p.222-223
Punct 13.
La nord-est de cetate şi pe drumul ce coboară de la Adamclisi spre Zorile, la 50-100 m de Primărie. Tip sit: Apeduct
Descoperiri:
13.1
Apeduct - Arc al apeductului ce alimenta cetatea şi alte resturi de apeduct. Conducte de apă cu direcţia mai puţin precizată au fost semnalate de multă vreme, fie în preajma celor două cişmele din sat, fie la 500 m nord-est de Sipotele, pe şoseaua ce duce spre Deleni.; datare repertoriu: epoca romană; cultura: Romană; autor săpătură: Ştefan, Gh., 1946
