La doi km est de sat, pe malul stâng al Siretului, pe un promontoriu înalt, la punctul Gherghina (Ghertina, Tirighina ori Ţiglina), numit şi Cetatea Urieşilor de către localnici. Tip sit: cetate
Descoperiri:
1.1
aşezare - Cetate se află pe un promontoriu de formă poligonală şi o suprafaţă de cca 5000 m.p. De leagă cu malul din care face parte printr-un istm foarte îngust, în partea de vest-nord-vest, barat prin trei valuri antice cu şanţuri. În rest promontoriul este izolat prin râpi abrupte. Au fost atestate ruine de ziduri de apărare şi de edificii. Zidurile de apărare sunt construite din blocuri de piatră ecuarizate şi din umplutură de cărămizi fărmate şi mortar. Cetatea a fost ridicată probabil în vremea lui Traian pe locul unei aşezări getice mai vechi. În faza maximei dezvoltări aşezarea romană s-a întins mult împrejur, mai ales în partea de vest, de-a lungul râpei, unde s-au constatat resturi de ziduri şi un val de înconjurător al întregului cartier, închizând peste patru ha, precum şi în sud, în vale. Inscripţiile şi cărămizile ştampilate atestă o garnizoană formată din detaşamente ale Legiunilor V Macedonica şi I Italica, din cohors II Mattiacorum şi din unităţi ale flotei militare de pe Dunăre (classis Flavia Moesica). Cetatea a fost părăsită definitiv în cursul secolului III, la începutul epocii migraţiilor. Nici o urmă ulterioară acestui secol nu a fost constatată la Gherghina. Numele antic al cetăţii nu este cunoscut. S-a propus identificarea sa Caput Bovis (Cantemir, Seulescul), cu Dinogeţia (Momsen, Schuchhardt), cu Polonda (Kiepert, Patsc). E posibil ca numele Dinogeţia, care începând din secolul IV este atestat pentru cetatea "Bisericuţa" de la Garvăn, Tulcea) să fi aparţinut mai întâi cetăţii de la Barboşi (opinie inedită R. Vulpe). Cetatea a atras atenţia istoricilor încă de pe vremea Miron Costin şi Dimitrie Cantemir. O recunoaştere insistentă a făcut aici Gh. Seulescu în 1837. Săpături sistematice au făcut V. Pârvan în 1913 şi Gh. Ştefan în 1936. Obiectele se află la MNA, Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi şi Muzeul Galaţi.; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
1.1.1
tezaur monetar - 3700 de monede romane imperiale din argint; datare repertoriu: epoca romană, 1836
1.1.1.1
statuie - fragmente şi statuete ale zeiţelor Cybele, Ceres şi Hygeia; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
1.1.1.2
relief - fragmente arhitectonice din marmură şi de calcar; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
monedă - piese de la August până la Maximinus Thrax şi monede de epocă romană bătute în cetăţile Tomis, Callatis, Marcianopolis; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
1.1.1.7
ceramică - autohtonă, preromană; A fost descoperită în partea de nord a ştaţiunii.; datare repertoriu: La Tene; cultura: getică
1.1.1.8
ceramică - vase greceşti; A fost descoperită în cartierul din afara zidurilor, în vale, pe locul actualei gări Barboşi.; datare repertoriu: Hallstatt, secolele VI-IV î. Chr.; cultura: greacă
1.1.2
apeduct; datare repertoriu: epoca romană
1.1.2.1
statuie - fragmente şi statuete ale zeiţelor Cybele, Ceres şi Hygeia; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
1.1.2.2
relief - fragmente arhitectonice din marmură şi de calcar; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
monedă - piese de la August până la Maximinus Thrax şi monede de epocă romană bătute în cetăţile Tomis, Callatis, Marcianopolis; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
1.1.2.7
ceramică - autohtonă, preromană; A fost descoperită în partea de nord a ştaţiunii.; datare repertoriu: La Tene; cultura: getică
1.1.2.8
ceramică - vase greceşti; A fost descoperită în cartierul din afara zidurilor, în vale, pe locul actualei gări Barboşi.; datare repertoriu: Hallstatt, secolele VI-IV î. Chr.; cultura: greacă
1.1.3
sarcofag - Sarcofag monumental de marmură cu inscripţia pictată a lui Alphius Modestus Asiarchus.; datare repertoriu: epoca romană, 1904
1.1.3.1
statuie - fragmente şi statuete ale zeiţelor Cybele, Ceres şi Hygeia; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
1.1.3.2
relief - fragmente arhitectonice din marmură şi de calcar; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
monedă - piese de la August până la Maximinus Thrax şi monede de epocă romană bătute în cetăţile Tomis, Callatis, Marcianopolis; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
1.1.3.7
ceramică - autohtonă, preromană; A fost descoperită în partea de nord a ştaţiunii.; datare repertoriu: La Tene; cultura: getică
1.1.3.8
ceramică - vase greceşti; A fost descoperită în cartierul din afara zidurilor, în vale, pe locul actualei gări Barboşi.; datare repertoriu: Hallstatt, secolele VI-IV î. Chr.; cultura: greacă
1.2
necropolă - Necropola se află la nord şi nord-est, cu un grup de tumuli. Alte morminte s-a ugăsit şi în vale.; datare repertoriu: epoca romană
1.2.1
tezaur monetar - 3700 de monede romane imperiale din argint; datare repertoriu: epoca romană, 1836
1.2.1.1
statuie - fragmente şi statuete ale zeiţelor Cybele, Ceres şi Hygeia; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
1.2.1.2
relief - fragmente arhitectonice din marmură şi de calcar; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
monedă - piese de la August până la Maximinus Thrax şi monede de epocă romană bătute în cetăţile Tomis, Callatis, Marcianopolis; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
1.2.1.7
ceramică - autohtonă, preromană; A fost descoperită în partea de nord a ştaţiunii.; datare repertoriu: La Tene; cultura: getică
1.2.1.8
ceramică - vase greceşti; A fost descoperită în cartierul din afara zidurilor, în vale, pe locul actualei gări Barboşi.; datare repertoriu: Hallstatt, secolele VI-IV î. Chr.; cultura: greacă
1.2.2
apeduct; datare repertoriu: epoca romană
1.2.2.1
statuie - fragmente şi statuete ale zeiţelor Cybele, Ceres şi Hygeia; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
1.2.2.2
relief - fragmente arhitectonice din marmură şi de calcar; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
monedă - piese de la August până la Maximinus Thrax şi monede de epocă romană bătute în cetăţile Tomis, Callatis, Marcianopolis; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
1.2.2.7
ceramică - autohtonă, preromană; A fost descoperită în partea de nord a ştaţiunii.; datare repertoriu: La Tene; cultura: getică
1.2.2.8
ceramică - vase greceşti; A fost descoperită în cartierul din afara zidurilor, în vale, pe locul actualei gări Barboşi.; datare repertoriu: Hallstatt, secolele VI-IV î. Chr.; cultura: greacă
1.2.3
sarcofag - Sarcofag monumental de marmură cu inscripţia pictată a lui Alphius Modestus Asiarchus.; datare repertoriu: epoca romană, 1904
1.2.3.1
statuie - fragmente şi statuete ale zeiţelor Cybele, Ceres şi Hygeia; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
1.2.3.2
relief - fragmente arhitectonice din marmură şi de calcar; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
monedă - piese de la August până la Maximinus Thrax şi monede de epocă romană bătute în cetăţile Tomis, Callatis, Marcianopolis; datare repertoriu: epoca romană, secolele I-III
1.2.3.7
ceramică - autohtonă, preromană; A fost descoperită în partea de nord a ştaţiunii.; datare repertoriu: La Tene; cultura: getică
1.2.3.8
ceramică - vase greceşti; A fost descoperită în cartierul din afara zidurilor, în vale, pe locul actualei gări Barboşi.; datare repertoriu: Hallstatt, secolele VI-IV î. Chr.; cultura: greacă
Bibliografie:
1. Costin, M., Cartea pentru descălecatu dintâiu, cap. V
2. Cantemir, D., Hronicul vechimii Româno-Moldo-Vlahilor, III, p.16
3. Cantemir, D., Descr. Mold., IV, p.8
4. Seulescu G., Caput Bovis, p.1-21
5. , CR, VIII, nr. 41, 1837, p.162
6. , CR, XVI, nr. 96, 1844, p.390-393
7. Asachi, G., Le glaneur, ianuarie-februarie, 1841, p.44-51
34. Petrescu-Dâmboviţa, M., Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p.428, 430
Punct 2.
În sat, pe malul Siretului Tip sit: ruine
Descoperiri:
2.1
ruine - Construcţii romane de zid, printre care resturile a "două picioare de pod" pe care descoperitorul era dispus să le atribuie şi unor monumente de alt caracter.; datare repertoriu: epoca romană; descoperitor: Gh. Seulescu, 1837
Bibliografie:
1. Seulescu G., Caput Bovis, p.16-17
Punct 3.
Neprecizat Tip sit: tezaur
Descoperiri:
3.0.1
tezaur monetar; datare repertoriu: epoca romană
3.0.1.1
monedă - 517 denari republicani, din argint şi de la împăratul August; se citează şi o piesă din bronz de la Panticapeum; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. Seulescu G., Caput Bovis, p.16-17
2. Asachi, G., Le glaneur, ianuarie-februarie, 1841, p.44-51
