Română: |
cenotaf |
Engleză: |
cenotaph |
Franceză: |
cénotaphe |
CENOTAF
Termen aplicat, uneori, monumentelor - inclusiv celor din epoca bronzului - care sunt asociate, de regulă, cu un *mormânt care, atunci când este cercetat prin săpătură arheologică, se dovedește că nu a conținut rămășițe umane.
KENOTAF (daneză); CÉNOTAPHE (franceză); CENOTAAF (olandeză)