Română:	mormânt
Engleză:	burial
Franceză:	sépulture

MORMÂNT Depunerea deliberată sau înmormântarea unor rămăşiţe umane sau animale într-o *groapă, o *groapă funerară sau o structură similară, uneori, acoperită sau inclusă într-un *tumul. Rămăşiţele umane pot fi însoţite de artefacte care, adesea, au fost folosite drept mijloace pentru a caracteriza tipul de mormânt - cum este cazul mormintelor din cultura paharelor în formă de clopot, mormintele-vagon, mormintele de căpetenii etc. Mormântul cu rămăşiţe umane poate avea două forme: (a) înhumarea, care este înmormântarea rămăşiţelor umane nearse, uneori, într-o formă de container - cum ar fi, de exemplu, un *coşciug de o formă oarecare -, într-un loc săpat în mod intenţionat, cum ar fi o groapă funerară sau o *cistă, ori într-o groapă deja existentă sau într-o altă formă. Un înhumat poate fi, de asemenea, aşezat pe suprafaţa solului, cu sau fără să fie pus într-un container, înainte de a fi acoperit de o *movilă; sau (b) incinerarea, care este înmormântarea rămăşiţelor umane arse, uneori, într-o formă de container - cum ar fi, de exemplu, un vas -, într-o groapă sau într-o formă similară. Uneori, rămăşiţele arse pot fi, pur şi simplu, depozitate sau împrăştiate pe suprafaţa solului. Dacă incinerarea a avut loc într-o groapă funerară, într-o groapă sau în imediata apropiere a acestora, atunci pot exista dovezi ale arderii. BEGRAVELSE (daneză); SÉPULTURE (franceză); BEGRAVINGsau BIJZETTING (olandeză) înhumare (inhumation‚ engleză): jordfœste (daneză); inhumatie (olandeză) incinerare (cremation‚ engleză): ligbrœnding (daneză); crematie (olandeză)