Muzeul este organizat în fostul conac al familiei (datat la 1900) unde a locuit și creat patriotul basarabean, important militant pentru realizarea Marii Uniri; ca și alte personalități ale culturii și artei românești care au ales meleagurile prahovene pentru a-și zămisli opera, Constantin Stere, acest român basarabean de geniu, care și-a pus amprenta inconfundabilă pe viața politică românească dintre anii 1892-1936, s-a simțit ca la el acasă în intimitatea ploieștenilor de care s-a legat statornic, mai întâi prin prietenia caldă a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, iar apoi prin căsătoria cu Aneta Radovici. S-a născut la 1 iunie 1865 în localitatea Horodiștea, de lângă Soroca, în Basarabia, unde și-a pet...recut copilăria, primii ani de școală și și-a început activitatea revoluționară, îndreptată împtriva regimului țarist. Conacul din parcul Bucov a constituit locul său de suflet, în care atât natura cât și mediul familial i-au oferit suportul necesar conceperii și redactării romanului autobiografic „În preajma revoluției'', prin care a intrat glorios în cetatea literelor românești. Personalitatea vulcanică a lui Constantin Stere s-a format și s-a clădit în lupta revoluționară antițaristă din anii studiilor de la Chișinău, dar mai ales în școala dură a exilului siberian, experiențe de viață extraordinare care i-au oferit argumentele cele mai sigure ale orientării sale politice și ideologice către apărarea și slujirea celor mulți, a șăranilor români, pe care i-a iubit cu ardoare și în care vedea motorul dezvoltării sociale;l-a preocupat problema națională care viza înfăptuirea unirii tuturor românilor în vatra străbună și cucerirea independenței și suveranității reale a țării. Scriitor, jurist, politician, s-a stabilit în România, după eliberarea din surghiun, în anul 1892, unde a găsit mediul politic și cultural de la Iași, dar și de la Pliești, propice susținerii ideilor socialist-poporaniste, iar mai apoi social-liberale, ale luptei de eliberare a Basarabiei de sub dominația țaristă, pentru unirea cu Patria-mamă și emanciparea țăranilor. În timpul vieții, Constantin Stere a fost o persoană incomodă pentru mulți politicieni, atât din stânga cât și din dreapta eșichierului politic; susținându-și cu vehemență ideile și convingerile, în numele cărora a făcut imense sacrificii personale, Constantin Stere a fost, în adevăratul sens al cuvântului, un revoluționar, destinul său confundându-se, de-a lungul întregii sale vieți, cu acela al poporului român. Era firesc ca un om ca el să nu-și poată găsi definitiv locul și nici printre socialiștii marxiști, adepți ai „revoluției mondiale'', nici printre liberalii de stânga ai lui Ion I. C. Brătianu, al cărui colaborator și sfetnic apropiat a fost ani de zile, nici alături de național țărăniștii lui Iuliu Maniu și Ion Mihalache, deși a fost unul dintre ctitorii și ideologii de frunte ai acestui partid. În anul 1930 se retrage din tumultul vieții politice; în conacul de la Bucov, pe aleile înmiresmate își petrece ultimii ani; se stinge din viață la 26 iunie 1936. După al doilea război mondial, Constantin Stere, ca mulți alți oameni politici și scriitori interbelici, a fost trecut la index, viața și opera sa politică și literară fiind ținute sub obroc o bună bucată de vreme, până prin anii 70, când s-a acceptat, tacit, publicarea unor lucrări biografice și a unora dintre scrierile sale. Ion Stere a fost fiul lui Constantin Stere și al Anei Ionescu- Radovici; s-a născut la București în 1918; a urmat cursurile Liceului 2Sfinții Petru și Pavel'' dfin Ploiești și ale facultății de Filozofie- Psihologie din București; a luptat pe frontul de răsărit pentru eliberarea Basarabiei, înrolându-se ca volutar; spre sfârșitul războiului a făcut parte din Convenția de armistițiu din 12 septembrie 1944; a plecat din țară trecând Dunărea înot; a ajuns la Paris și apoi în Statele Unite ale Americii. A fost căsătorit cu Suzana Stere- Paleologu și nu au avut copii; a revenit în țară de două ori după anul 1990, vizitând cu această ocazie parcul și conacul de la Bucov. Muzeul memorial rămâne proiectul principal al programului de cinstire a personalității marelui patriot. Pe data de 13 martie 2003 s-a pus în aplicare Hotărârea Fundației „Constantin Stere'', nr. 7, din 28 noiembrie 2002, de preluare în administrare a Casei Constantin Stere de către Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, în vederea transformării în Muzeu memorial; ca urmare, s-acomandat un proiect de restaurare și reamenajarea a clădirii, pentru a deveni funcțională ca muzeu memorial; s-a reconstituit, universul spiritual și cel domestic, al familiei; Ana, soția sa, pentru care venise la Bucov, și copii lor Ion și Silvia, își vor ocupa locul de altădață; cărți și caiete, registre și fotografii, pagini scrise de mănă sau dactilografiate, cărți poștale și tablouri, icoane și bibelouri, vase și accesorii vestimentare, mobilier și ustensile de scris, toate sunt ordonate întocmai, pentru a servi privitorului în așa fel încât să-i inducă acea stare de curiozitate, cultural-afectivă, care să-l întoarcă în timp și să-l apropie de marele cărturar. La parter se află holul de primire, salonul, sufrageria și casa scării; la etajul I se va reconstitui dormitorul mare și dormitorul Silviei, biroul de lucru, cu biblioteca; în mansardă vor fi amenajate birourile funcționale ale Fundației „Constantin Stere''; o sală multifuncțională, pentru organizarea unor expoziții temporare, audiții și vizionări de filme, întâlniri și dezbateri, crearea unui spațiu utilizabil pentru diverse manifestări culturale este amenajată în mansardă.