Atestată documentar în anul 1733, a făcut parte inițial din Râul Mare, după care a aparținut de comuna Albac până în anul 1924, când devine comună sub numele de Arada. Din 1968 poartă numele Horea, al eroului răscoalei de la 1784. Arhitectura locuinței în care este amnajată expoziția etnograficǎ a comunei, se caracterizeazǎ la fel ca toate construcțiile de pe Valea Arieșului, prin acoperișul de trei ori mai înalt decât pereții. Acesta are formǎ de triunghi și este fǎcut din șindrilǎ. Casa cuprinde douǎ camere și un târnaț, plafoanele din interior fiind construite din grinzi tǎiate în custurǎ. Pereții netencuiți, sunt vǎruiți, iar pe grinzile lǎsate mai jos... din tavan se așezau pâinea, slǎnina, sarea și alte alimente. Din mobilier fac parte patul, leagǎnul, niște lǎdițe, o masǎ cu sertar, acestea din urmǎ sunt din scândurǎ, cu picioarele din lemn, rotunjite. Blidele și icoanele încadrate în tindee, sunt fixate în cuie bǎtute în pereții de lemn. Cea de-a doua camerǎ, prezintǎ toate obiectele folositoare la prelucrarea lemnului. În mijlocul camerei se aflǎ scaunul pentru vǎsǎrit, ciocane din lemn, mezdrelar, jilǎul, dinǎtoare și câteva produse finite ale acestui meșteșug: șindrilǎ, putinǎ, ciubere, donițe. Din colecție mai fac parte câteva unelte pentru cosit și obiecte pentru animale: șaua, scǎrița, jugul.