Muzeul Național Secuiesc este deschis vizitatorilor din 1875. Ca instituție științifică, și-a propus cercetarea și prezentarea comunității și a memoriei culturale regionale din Țara Secuiască. Data care figurează în ștampila muzeului, 1879, reprezintă anul în care instituția a devenit bun public al comunității secuiești. În 1969 devine Muzeu Județean Covasna și în următorii ani sunt deschise filialele din Târgu Secuiesc, Bățanii Mici, Cernat. Numele Muzeul Național Secuiesc este reluat în 1991. Muzeul Național Secuiesc este deschis vizitatorilor din 1875. Ca instituție științifică, și-a propus cercetarea și prezentarea comunității și a memoriei culturale regionale din Țara Secuiască. Data care figurează î...n ștampila muzeului, 1879, reprezintă anul în care instituția a devenit bun public al comunității secuiești. În 1969 devine Muzeu Județean Covasna și în următorii ani sunt deschise filialele din Târgu Secuiesc, Bățanii Mici, Cernat. Numele Muzeul Național Secuiesc este reluat în 1991. Secțiile interne ale sediului principal sunt organizate în jurul unor colecții de mare valoare. Biblioteca păstrează colecții vechi provenite în special din donații ale comunității locale, oferind o viziune de perspectivă asupra 350 de ani de bibliofilie și lectură ai societății secuiești. Codicele Apor, de 500 de ani vechime, constituie comoara cea mai mare a Bibliotecii, dar colecțiile speciale cuprind între altele și diplome de înnobilare, carte și revistă veche, manuscrise, hărți, necrologuri, diplome, afișe, invitații. Secția de științele naturii dispune de colecții de mineralogie, botanică și zoologie, rezultate atât din donații, cât și de pe urma cercetărilor proprii. Colecția paleontologică de mamifere cvaternare este considerată a fi de importanță central-europeană, colecția micologică a lui Dénes Pázmány este cea mai mare de acest gen în România, iar colecția de fluturi a lui László Diószeghy este cunoscută de specialiștii din lumea întreagă. Colecția de arheologie provine în mare parte din zona noastră propriu-zisă, dar s-a îmbogățit și cu piese prețioase descoperite în regiuni mai îndepărtate ale Bazinul Carpatic. Cuprinde circa 35.000 ani de mărturii arheologice, începând de la primele unelte folosite de omul preistoric în sud-estul Transilvaniei, până la mărturii din evul mediu târziu. Situl arheologic de renume mondial, al așezării de acum șapte milenii, de la Ariușd, a fost explorat de asemenea în primul rând de muzeul nostru. Colecția de istorie cuprinde mărturii remarcabile privind istoria locală, dar și istoria Țării Secuiești sau a Transilvaniei, începând din sec. al XVII-lea (ceasul principelui István Bocskai sau mobilierul lui Tamás Basa, căpitan suprem de Treiscaune) și până la revoluția burgheză de la 1848-1849. Dispune de un lapidariu, de colecții de arme, de mobile, de ceasuri, de pipe, de sigilii, respectiv de colecții de artă a cositorului, de porțelanuri, de sticle. Colecțiile etnografice de mobilă, de ceramică, de textile și de port popular, din sec. XVII-XIX, prezintă o suprapunere parțială cu tematica colecțiilor de istorie (mobilierul breslelor și cel nobiliar, vestimentația și cusătura nobiliară, vesela de lux burgheză) și se completează cu mărturiile din sec. XVIII-XX ale vieții și obiceiurilor populare. Expoziția în aer liber cuprinde pe de altă parte Casa din Ciuc, din 1767, cu mobilier complet, alături de porți secuiești din sec. XVIII-XIX și stâlpi funerari etc. Pe lângă secțiile interne Muzeului Național Secuiesc mai aparțin și câteva unități externe cu sediul în Sf. Gheorghe (Galeria de Artă, Spațiul Magma) și în județ (Târgu Secuiesc, Cernat, Zăbala și Baraolt): Galeria de Artă „Gyárfás Jenő'', Sfântu Gheorghe (din 197; Spațiul Expozițional de Artă Contemporană MAGMA, Sfântu Gheorghe (2010); Muzeul Breslelor, Târgu Secuiesc (din 197; Muzeul „Haszmann Pál'', Cernat (1973); Muzeul Etnografic Ceangăiesc, Zăbala (23); Muzeul Depresiunii Baraolt, Baraolt 05). Sursa fotografii: http://zigzagprinromania.com/blog/8-motive-sa-vizitezi-muzeul-national-secuiesc-sfantu-gheorghe-covasna/
| Nr. ord. |
Denumire | Judeţ | Localitate | Comuna | Adresa | Domeniu | Harta |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 252 | Muzeul Depresiunii Baraolt | Covasna | Baraolt | Strada Kossuth Lajos nr. 158 | Etnografie şi istorie locală | Afișează pe hartă | |
| 250 | Muzeul Etnografic „Haszmann Pál” | Covasna | Cernatul de Jos | Cernat | Strada Muzeului nr. 332 | Etnografie | Afișează pe hartă |
| 248 | Galeria de Artă „Gyárfás Jenó” | Covasna | Sfântu Gheorghe | Piaţa Libertăţii nr. 2 | Artă | Afișează pe hartă | |
| 1877 | Spaţiul expoziţional de artă contemporană MAGMA | Covasna | Sfântu Gheorghe | Piaţa Libertăţii nr. 2 | Artă | Afișează pe hartă | |
| 251 | Muzeul Breslelor „Incze László” | Covasna | Târgu Secuiesc | Strada Curtea nr. 10 | Istorie | Afișează pe hartă | |
| 1692 | Muzeul Etnografic Ceangăiesc | Covasna | Zăbala | Zăbala | Strada Gării nr. 789 | Etnografie | Afișează pe hartă |
Localizare