Juridic, muzeul ființează din 1934, fără să aibă sediu. Materialele adunate au fost adăpostite într-o cameră a Liceului ''Ion Maiorescu'', prin bunăvoința directorului acestuia, Savin Popescu. Pe baza săpăturilor prof. Dumitru Berciu, prin anii '50 s-a înființat Muzeul Raional Giurgiu, în cadrul Regiunii București, pornit de un grup de entuziaști, între care Rădulescu și Mihai Ionescu. Muzeul a început cu o colecție de științele naturii, apoi a căpătat un profil mixt, adăugându-se colecții de artă și arheologie. După 1968, odată cu reorganizarea administrativă, a devenit muzeu județean pentru județul Ilfov. În ajunul centenarului Independenței, muzeul, găzduit până atunci într-o modestă casă, s-a mutat în... fosta clădire a Prefecturii, el funcționând în continuare ca secție a Muzeului Județean Ilfov. După 1990 a revenit la vechea denumire, ca muzeu județean independent. Mai are în subordine muzeul de la Florești-Stoienești. Clădirea este monument istoric, sediul fostei Prefecturi de Vlașca. Un prim corp datează din sec. al XIX-lea (1877-1878), iar în 1903 se mărește și se modernizează. Valorifică expozițional și conservă piese de istorie; arheologie: material litic din paleolitic, ceramică și idoli din neolitic, din epoca bronzului și a fierului, unelte, ceramică, podoabe, monede (13 tezaure monetare, o colecție alcătuită din 2500 de piese din aur, argint și metal comun), arme, documente din evul mediu și din epoca modernă; etnografie. Se pot vizita 8 săli la parter, care cuprind 3 săli de istorie străveche și veche; se remarcă idoli neolitici, vase antropomorfe și zoomorfe de la Sultana (cultura Gumelnița), obiecte aparținând culturii Tei. Alte trei săli sunt dedicate istoriei medievale: colecția de proiectile de artilerie din Cetatea Giurgiului, ceramică cu sgrafitto. Sălile de istorie modernă prezintă perioada de la 1821 la Alexandru Ioan Cuza: steme în marmură de pe frontispiciul unor clădiri, colecție de hărți, inclusiv planul Cetății Giurgiu de la 1790, întocmit de austrieci, achiziție recentă; presă locală, istoria Șantierului naval din Giurgiu (centenar), colecție de peste 19.000 de periodice: colecția integrală ''Resboiul'', ''Fundațiile Regale'', ''Viața Românească'', ''Flacăra'', ''Furnica'' etc., pictură (Sava Henția, Vermont, Corneliu Baba, Basarab, Theo Sion, Știubei etc.), sculptură (Romanelli), grafică (Bulgăraș); colecție de monede antice, medievale și moderne; bibliotecă, carte veche.
| Nr. ord. |
Denumire | Judeţ | Localitate | Comuna | Adresa | Domeniu | Harta |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 317 | Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” - Secţia de Etnografie şi Artă Populară | Giurgiu | Giurgiu | Şoseaua Bucureşti nr. 10 | Etnografie | Afișează pe hartă | |
| 2055 | Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” - Secţia de Istorie Memorială | Giurgiu | Giurgiu | Strada Gerorge Coşbuc nr. 14 | Memoriale | Afișează pe hartă |
Localizare