Muzeul Național de Artă al României are trei galerii de artă și o istorie regală. Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Veche Românească Galeria de Artă Românească Modernă însumează opere expuse într-o manieră atractivă și modernă, orice vizită fiind un mod agreabil și instructiv de a petrece timpul. Istoria pe care clădirea o poartă cu sine face din această vizită o călătorie în timp, căci pe locul unde astăzi se află aripa Kretzulescu, boierul Dinicu Golescu ridică, între anii 1812 - 1820, o casă de proporții impresionante pentru contemporani. În vremea lui Alexandru Ioan Cuza clădirea devine locuința domnească, iar în timpul lui Carol I, palat de iarnă. Decorându-l după gustul său, regele este pr...eocupat și de constituirea unei colecții de pictură, astăzi nucleul Galeriei de Artă Europeană. Palatul parcurge o etapă de modificări în timpul lui Ferdinand și al lui Carol al II-lea, destinația fiind schimbată în 1948, când se hotărăște deschiderea în aceste spații a unui muzeu de artă, iar sălile de recepție ale corpului central sunt atribuite Consiliului de Stat. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, clădirea este avariată în proporție de 80%, peste 1.000 de lucrări de artă fiind degradate sau distruse. Din anul 1990 clădirea situată în Piața Revoluției va deveni Muzeul Național de Artă al României. Galeria de Artă Europeană, adăpostită în aripa Kretzulescu, reflectă, prin felul cum sunt distribuite cele 300 de opere, principalele școli artistice ale Europei între secolele XIV - XIX. Începând cu goticul târziu și Renașterea, continuând cu manierismul și caravagismul, până la formulele barocului și rococoului, pictură italiană este reprezentată de operele maeștrilor Domenico Veneziano, Jacopo Bassano, Bronzino, Jacopo Tintoretto, Luca Giordano, Orazio Gentileschi, Jacopo Amigoni. Ilustrând versiunea germană a goticului internațional ori formula Renașterii nordice, colecția de artă germană se remarcă prin opere de Bartholomäus Zeitblom, Lucas Cranach cel Bătrân și Hans von Aachen. Fervoarea religioasă și temperamentul arzător caracterizează pictura spaniolă, de remarcat în pânze semnate de El Greco, Francisco Zurbarán, Alonso Cano, Antonio Pereda. Realismul, misterul dat de clarobscur sau de pitorescul epic al scenelor de gen se regăsesc în operele artiștilor flamanzi (Bartholomäus Spranger, Pieter Brueghel cel Tânăr, Pieter Paul Rubens, David Ryckaert III) și olandezi (Rembrandt Harmensz, Van Rijn, Jan Davidsz, De Heem). În sălile de artă franceză coexistă opere din secolele XVI - XIX. Dintre artiștii importanți numim pe: J.B. Oudry, Nicolas de Largillière, Gaspar Dughet, Joseph Parrocel alături de Claude Monet, Paul Signac, Alfred Sisley. Din colecția de sculptură, remarcabile sunt exemplarele din creațiile lui Auguste Rodin, Antoine Bourdelle, Jules Dalou și Camille Claudel. Galeria de Arta Veche Românească oferă prin cele 900 de piese expuse, o imagine unitară asupra vieții culturale din provinciile istorice: Țara Românească, Moldova și Transilvania din secolele XIV - XVIII. Printre acestea se evidențiază fragmente de fresce (cele de la Curtea de Argeș - 1526) și icoane (Plângerea Domnului, secolele XV - XVI; Sfinții Simeon și Sava,1522 - 1523, ambele de la mănăstirea Curtea de Argeș, Maica Domnului cu Pruncul încadrată de profeți - a doua jumătate a secolului al XVI-lea, mănăstirea Pângărați), broderii (Epitafurile de la Mănăstirea Cozia, 1395 -1396 și de la Mănăstirea Neamț, 1437; Aerul de la Biserica Sf. Nicolae din Rădăuți, circa 1493; Epitrahilele de la Mănăstirea Tismana, începutul secolului XVI), manuscrise miniate (Tetraevanghelia realizată într-un atelier bizantin, al cărei text datează din secolul al XII-lea, Tetraevanghelia lui Gavril Uric, 1436 - 1437; Tetraevanghelia călugărului Dimitrie Gramaticul, 1512), orfevrărie (cădelnița de la Tismana, 1508 - 1512; chivotul de la mănăstirea Hurezi,1691 -1692; panaghiarul de la mănăstirea Precista din Bacău, 1491 - 1492; crucea de procesiune de la mănăstirea Slatina - 1558), sculptura în lemn și piatră (ușile împărătești de la biserica din Cârligul (Bacău), începutul secolului al XVI-lea; nervura cu stema Moldovei de la biserica Trei Ierarhi din Iași, 1637 - 1638). Galeria cuprinde și un Tezaur, căruia îi sunt dedicate trei săli, în care sunt expuse piese laice și de cult din metale și pietre prețioase, bijuterii și accesorii de costum din secolele XIV - XIX. Galeria de Artă Românească Modernă reconstituie prin cele 700 de picturi și sculpturi traseul artei românești de la începutul secolului al XIX-lea - ilustrat prin desprinderea de artă religioasă de sorginte bizantină - la epoca marilor clasici ai artei românești. Cele două veacuri de artă, marcate de numeroase curente și tendințe artistice, sunt reprezentate atât de nume celebre, de referință pentru întreaga cultură românească, cât și de artiști valoroși mai puțin cunoscuți incluși pentru prima dată în expunerea permanentă a Galeriei Naționale. Tradiția portretistică și formalismul zugravilor de subțire sunt ilustrate în Galerie prin opere de Anton Chladek, Giovanni Schiavoni, Iosef August Schoefft, pe când picturile lui Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu arată felul în care acești doi artiști au dat picturii românești o nouă interpretare a academismului și neoclasicismului. Alături de figuri centrale ale artei naționale ca Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Constantin Brâncuși, Dimitrie Paciurea, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Țuculescu, nenumărați alți artiști întregesc configurația de ansamblu a perioadei reprezentate, dintre aceștia amintim pe: Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Șirato, Ștefan Dumitrescu, Ion Jalea, Jean Al. Steriadi, Nicolae Dărăscu, Samuel Mützner, Petre Iorgulescu-Yor, Dimitrie Gheață, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Lucian Grigorescu etc. Tendința de racordare la curentele manifeste pe plan european, constantă a culturii române, este marcată în expunerea de artă românească modernă prin operele de avangardă ale lui Victor Brauner, Marcel Iancu, Hans Mattis-Teutsch, M. H. Maxy, Arthur Segal. Una dintre sălile galeriei este dedicată în exclusivitate sculptorului Constantin Brâncuși și reunește opere de tinerețe și de maturitate ca: Supliciu, Cap de copil, Somnul, Prometeu, Rugăciunea, Danaida, Cumințenia pământului.