Muzeul de Artă este găzduit într-o clădire de stil neo-clasic, ridicată între anii 1863 - 1865, ca Palat administrativ al Sangeacului de Tulcea, denumit atunci și Conacul Pașei, care a cunoscut multe transformări. După reunirea Dobrogei cu țara, devine în 1878 sediul Prefecturii județului Tulcea, având la parter Tribunalul Județului, corpul Portăreilor și Curtea de jurați. Între 1950 - 1970, a funcționat ca Sfatul Popular Raion Tulcea. Devine sediul Muzeului de Artă pe 23 august 1982. Muzeul de Artă Tulcea se mândrește cu ocrotirea unui patrimoniu important care a crescut constant mai cu seamă în ultimii zece ani, de la 4.365 de lucrări la sfârșitul anului 1991, la 7.015 lucrări la ora actuală, astfel... încât deține șapte colecții, după cum urmează: colecția de pictură modernă și contemporană, cu 932 lucrări; colecția de sculptură modernă și contemporană, cu 420 de lucrări; colecția de icoane din secolele XVIII - XX, cu 797 lucrări; colecția de grafică modernă și contemporană, cu 4.016 lucrări; colecția de plăci de gravură (unică în țară), cu 400 lucrări; colecția de artă decorativă orientală din secolele XVIII - XIX, cu 311 piese; colecția de artă decorativă din secolele XVIII - XX, cu 139 piese. La etaj o sală prezintă obiecte ce provin din transferul colecțiilor de la Muzeul de Artă Orientală. Și alte piese din expoziție reflectă aspecte de viață ale minorităților etnice. Structurată pe tema Dobrogea oglindită în arta plastică românească, muzeul prezintă pe simezele sale din expoziția de bază, opere de mare valoare națională și internațională, care pot naște invidia marilor muzee. Ele sunt creațiile de pictură și grafică modernă și contemporană dintre cele mai alese ale unor de artiști ca: Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Ștefan Popescu, Petre Iorgulescu-Yor, Jean Al. Steriadi, Francisc Șirato, Ștefan Dimitrescu, Nicolae Dărăscu, Ion Theodorescu Sion, Vasile Popescu, Samuel Mützner, Rodica Maniu, Marius Bunescu, Cecilia Cuțescu Storck, Gheorghe Sârbu, Stavru Tarasov, Leon Biju, Ion Țuculescu, Iosif Iser, Lucia Dem. Bălăcescu, Dimitrie Ghiață, Michaela Eleutheriade, Paul Miracovici. Această școală a Mării Negre, a Dunării și a solarității dobrogene, deși preponderentă, este înscrisă în evoluția firească a artei românești, fiind precedată cronologic de opere ale marilor maeștrii ai sfârșitului veacului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, George Demetrescu Mirea, Sava Henția, Nicolae Vermont etc. Muzeul dispune și de prestigioase sculpturi ale artiștilor reprezentativi din arta românească: Ioan Georgescu, Dimitrie Paciurea, Frederic Storck, Ion Jalea, Oscar Han, Milița Pătrașcu, Alexandru Călinescu, Constantin Baraschi, Ion Irimescu, Ioana Kassargian etc. Nucleul de forță al acestei colecții este fără îndoială cel al perioadei de avangardă reprezentată aici de: Hans Mattis Teutsch, Max Hermann Maxy, Marcel Iancu, Corneliu Michăilescu, culminând cu cele 14 opere (10 de pictură, patru de grafică) semnate de cunoscutul artist de notorietate universală, Victor Brauner. Expoziția este încheiată de perioada contemporană reprezentată printre alții de: Corneliu Baba, Henry Catargi, Iulian Olariu, Ana Asvadurova și tulceanul Alexandru Ciucurencu, fondator de școală. Patrimoniul mai cuprinde opere valoroase de pictură și grafică ale artiștilor contemporani.
Localizare