În anul 1968, pe Valea Topologului, în satul de unde-și trage rădăcina familia marelui revoluționar, istoric și patriot , se deschide un muzeu consacrat memoriei acestuia, în clădirea pe care în 1948 Radu Mandrea a donat-o statului în cinstea lui Nicolae Bălcescu spre a fi „loc de reculegere și de studiu''. Este vorba de un conac boieresc construit în stil brancovenesc cu influențe gotice, cu o suprafață mai mare de 600 de m2 a carui constructie, în mai multe etape, a inceput în 1824 si s-a finalizat in 1937. Muzeul, după ce a fost subordonat Muzeului Județean de Istorie Vâlcea, începând din 1991 a devenit instituție de sine stătătoare, cu personalitate juridică. Colecțiile Memorialului Nicolae... Bălcescu cuprind peste 15.000 de bunuri culturale și de patrimoniu, artă decorativă, mobilier Biedermayer, tablouri, o arhivă de o inestimabilă valoare culturală, amintiri despre Nicolae Bălcescu și familia acestuia, fiind o carte deschisă spre cunoașterea celui mai autentic reprezentant al unei generații care s-a identificat până la contopire cu neamul său pe care l-a servit cu deplină dăruire nu numai a sufletului dar și a vieții. Cele 11 încăperi ale expoziției de bază au fost împărțite în două părți: în prima parte a expoziției, a fost amenajat conacul Bălceștilor, unde este redată atmosfera de epocă cu ajutorul mobilierului elegant , al covoarelor oltenești , al ceramicii de Corbi sau de Curtea de Argeș, al tablourilor de familie. În salonul literar, sufragerie, dormitorul Zincăi sau în birouri, se pot admira mobiler Biedermayer, oglinzi venețiene , ceramică pictată, candelabre de fier forjat, potretele Zincăi Bălcescu, a fraților Costache, Nicolae, Maria și Barbu, sau a urmașilor Zoe Mandrea și Radu Mandrea, fotografii cu membrii familiei printre care și Bonifaciu Florescu urmașul lui Nicolae dintr-o relație cu Alexandra Florescu. Vor reține atenția și splendidele sobe de cahle renane refăcute în 1937 la atelierele de la Văcărești după schițele lui Radu Mandrea, modelele fiind diferite în fiecare sală. În a doua parte a expoziției, este prezentată viața și activitatea marelui revoluționar Nicolae Bălcescu, aici fiind expuse cărți și documente vechi, scrisori și manuscrise, studii publicate în „Magazin istoric pentru Dacia'', toate ilustrând rolul lui Nicolae Bălcescu în cadrul revoluției de la 1848 din Țara Românească . Centrul documentar păstrează exemplare rare ale istoriografiei românești, lucrări cu tematică francmasonică, precum și fondul Magheru. Expoziția de artă valorifică lucrări cu tematică istorică, legate de personalitatea lui Nicolae Bălcescu, dar și creații ale artiștilor participanți în taberele de pictură „Art Campus'' și „Rotonda spiritului românesc''. În parcul conacului se află biserica de lemn din Gâltofani, adusă aici în anul 1974 fiind monument istoric cu o vechime mai mare de două secole. Este o biserică de plan dreptunghiular alcătuită din altar, naos, pronaos și pridvor.Pereții din bârne de stejar încheiate în coadă de rândunică, învelitoarea este din șindrilă. Ultima fază de construcție-pridvoru- este din zid. În interior, biserica a fost pictată de către o echipă de zugravi din satul Șchei. A fost locaș de cult până la sfârșitul secolului al XIX-lea când sătenii din Gâltofani au construit altă biserică de zid. Lângă biserică se află mormintele Sevastiței Bălcescu (transferat din cimitirul parohial local) și al lui Barbu Bălcescu (transferat din cimitirul Sineasca din Craiova).
Localizare