Clădirea muzeului este o casă construită în stilul arhitecturii moldoveneşti, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, monument istoric. Clădirea originală, cu pereţi din paiantă, a fost demolată în 1965. Clădirea actuală a suferit mai multe modificări în timp: acoperişul din tablă a fost înlocuit cu şindrilă, stâlpii din beton au fost înlocuiţi cu stâlpi de lemn (1967 - 1975). În 1990 s-a realizat racordul la instalaţia termică şi în 1993 s-a refăcut instalaţia electrică, cu ocazia renovării clădirii. ...206;n primele două încăperi locuite de familia Iorga (1876 - 1880), s-a realizat o reconstituire de epocă. Holul oferă posibilitatea organizării unor expoziţii foto-documentare cu caracter temporar. Colecţia de bază conţine piese cu valoare deosebită: camera de lucru cuprinde biblioteca (primele ediţii ale operei istoricului), vitrine cu exponate originale: fotografii, scrisori, manuscrise, cărţi cu dedicaţii autografe, obiecte cu valoare memorială: ceas de masă, vas ornamental vienez (a aparţinut bunicului), tablouri de familie, manuscrise aparţinând mamei (Zulnia Iorga). S-a reorganizat, de asemenea, camera copiilor (având ca bază documentară opera memorialistică). În 1967 a luat fiinţă Biblioteca documentară "Nicolae Iorga". Între 1967 - 1971 s-a constituit patrimoniul muzeal şi s-a amenajat expoziţia de bază (colaborator Frassin Munteanu - Râmnic, Vălenii de Munte). În 1971 s-a inaugurat expoziţia permanentă, cu ocazia sărbătoririi centenarului naşterii savantului Nicolae Iorga (1871 - 1940). În 1977 devine secţia Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani. În 1990 expoziţia de bază a fost reorganizată, ceremonia de inaugurare a avut loc pe 27 noiembrie 1990 la comemorarea semicentenarului morţii lui Nicolae Iorga (consultant ştiinţific şi autorul unor donaţii importante: dr. Andrei Pippidi - nepotul de fiică al savantului). Din 1993 este inclus în secţia de memorialistică (istoria culturii) a Muzeului Judeţean de istorie Botoşani.