| DATA (Date) |
EVENIMENT (Event) |
| 1 dec. 1994 |
Moare la Bucureşti, MIRCEA CHIRIAC (n. 19 mai 1919, Bucureşti), compozitor şi profesor. |
| 1 dec. 1968 |
Moare la Cluj, NICOLAE BRETAN (n. 25 mar. 1887, Năsăud), cântăreţ, regizor şi compozitor. Autor de lieduri, a unui "Recviem" şi al unor opere ("Luceafărul", "Horia", "Eroii de la Rovine"). |
| 1 dec. 1967 |
Se naşte la Bucureşti, DIANA VODĂ-NUŢEANU, compozitoare şi profesoară. |
| 1 dec. 1960 |
Moare la Bucureşti, ION VASILESCU (n. 4 noi. 1903, Bucureşti), compozitor şi dirijor. Dirijor la diferite teatre de estradă. A compus muzică de teatru, de film, de cameră ("Trei mişcări în stil românesc"), uşoară. |
| 1 dec. 1931 |
Se naşte la Brăila, JOHNNY RĂDUCANU, compozitor. |
| dec. 1845 |
Nicolae Filimon este angajat ca flautist secund în orchestra Operei Italiene din Bucureşti. |
| 1 dec. 1833 |
Se naşte la Boian, ŞTEFAN NOSIEVICI (m. 12 noi. 1869, Suceava), compozitor. Fondator al corului Societăţii Filarmonice din Suceava şi al unui cvartet de coarde. Muzică corală. |
| dec. 1789 |
La Iaşi are loc un concert dat în onoarea lui Aleksandr Potemkin, unde s-a interpretat un Te Deum al lui Giuseppe Sarti. |
| 2 dec. 1970 |
Moare la Bucureşti, ELENA DRĂGULINESCU-STINGHE (n. 8 dec. 1881, Ploieşti), soprană. |
| 2 dec. 1950 |
Moare la Geneva, DINU LIPATTI (n. 19 mar. 1917, Bucureşti), pianist şi compozitor. |
| 2 dec. 1942 |
Se naşte la Cetatea Albă, DUMITRU AVAKIAN, critic muzical şi profesor. |
| 2 dec. 1929 |
Se naşte la com. Băbeni, DUMITRU NICULICEA, capelmaestru, compozitor şi profesor. |
| 2 dec. 1887 |
Se naşte la Bucureşti, CELLA DELAVRANCEA (m. 9 aug. 1991, Bucureşti), pianistă, pedagog şi critic muzical. |
| 2 dec. 1879 |
La Bucureşti apare "Lyra română, foaie musicală şi litarară". |
| 2 dec. 1857 |
Se naşte la Caransebeş, NICOLAE POPOVICI (m. 7 sept. 1897, Sibiu), compozitor şi dirijor de cor. Muzică corală. |
| 2 dec. 1846 |
Franz Liszt concertează la Bucureşti. |
| 3 dec. 1976 |
Moare la Bucureşti, IOAN IONESCU-NELU (n. 20 noi. 1906, Bucureşti), compozitor. Muzică simfonică, corală, vocală. |
| 3 dec. 1888 |
Se naşte la Bucureşti, ION NONNA OTESCU (m. 25 mar. 1940, Bucureşti), compozitor, dirijor şi pedagog. Profesor şi director al Cons. din Bucureşti. Dirijor şi director al Operei Române. Poeme simfonice ("Din bătrâni", "Narcisse", poemul pt. vioară şi orch."Vrăjile Armidei"), opera buffă "De la Matei cetire", baletele "Ileana Cosânzeana", "Rubinul fermecat" |
| 4 dec. 1970 |
Moare la Cluj, ANTONIN CIOLAN (n. 1 ian. 1883, Iaşi), dirijor şi profesor. Remarcabil în repertoriul clasic şi romantic. Profesor şi director al Conservatorului din Iaşi, profesor la Conservatorul din Cluj, director al Filarmonicii din Cluj. |
| 4 dec. 1929 |
Se naşte la Rupea, WILHEM GEORG BERGER, compozitor, muzicolog şi dirijor. |
| 5 dec. 1938 |
Se naşte la Bucureşti, GRIGORE CONSTANTINESCU, muzicolog şi profesor. |
| 5 dec. 1898 |
Se naşte la Nicşeni, SAVEL HORCEAG (m. iul. 1996, Bucureşti), compozitor şi dirijor. Muzică vocal-simfonică (oratoriulm "Moldova", cantata "Zori deasupra patriei"), simfonică (două suite simfonice), muzică pentru fanfară, muzică corală, vocală. |
| 5 dec. 1857 |
Apare primul foileton muzical al lui Nicolae Filimon în ziarul Naţionalul. |
| 6 dec. 1976 |
Se naşte TUDOR FERARU, compozitor. |
| 7 dec. 1960 |
Moare la Bruxelles, Belgia, CLARA HASKIL (n. 7 ian. 1895, Bucureşti), pianistă. A concertat cu Casals, Ysaye, Enescu. |
| 7 dec. 1923 |
Moare la Dej, GUILELM ŞORBAN (n. 2 febr. 1876, Arad), compozitor. Muzică corală, instrumentală, vocală. |
| 8 dec. 1934 |
Se naşte la Cluj-Napoca, ISTVÁN ALMÁSI, etnomuzicolog. |
| 8 dec. 1916 |
Moare la Petrograd, GEORGE NĂSTASE OCHIALBI (n. 1 febr. 1870, Ploieşti), compozitor. Suita simfonică "Patria mea". Muzică vocală, uşoară, prelucrări de folclor. |
| 8 dec. 1908 |
Se naşte la Craiova, NICOLAE JULEA (m. 11 iun. 1986, Bucureşti), compozitor. |
| 8 dec. 1903 |
Moare la Iaşi, GAVRIIL MUSICESCU (n. 20 mar. 1847, Ismail), compozitor şi dirijor de cor. Profesor la Conservatorul din Iaşi şi dirijor al Corului Mitropolitan. A compus muzică corală, muzică psaltică, vocală, piese pentru pian, lucrări didactice. |
| 8 dec. 1881 |
Se naşte la Ploieşti, ELENA DRĂGULINESCU-STINGHE (m. 2 dec. 1970, Bucureşti), soprană. |
| 8 dec. 1846 |
Franz Liszt concertează la Aiud. |
| 10 dec. 1913 |
Se naşte la Vladimirovac (Serbia), IOAN CRIŞAN, compozitor şi profesor. |
| 11 dec. 1904 |
Se naşte la Iaşi, VASILE JIANU (m. 4 febr. 1968, Bucureşti), flautist şi profesor. |
| 12 dec. 1941 |
Se naşte la Râmnicu-Sărat, SMARANDA OŢEANU-BUNEA, critic muzical, compozitoare şi scriitoare. |
| 12 dec. 1934 |
Se naşte la Bucureşti, GHEORGHE COSTINESCU, compozitor, dirijor şi profesor. |
| 12 dec. 1908 |
Moare la Bucureşti, EDUARD WACHMANN (n. 10 febr. 1836, Bucureşti), dirijor şi compozitor. Vodeviluri, muzică vocal-simfonică, corală, de cameră, vocală; culegeri de folclor şi lucrări didactice. Dirijor al Teatrelor Naţionale din Bucureşti şi Craiova. Profesor şi director al Conservatorului din Bucureşti. Fondator, dirijor şi director al Societăţii Filarmonice Române din Bucureşti. Director al Operei Române din cadrul Teatrului Naţional Bucureşti |
| 13 dec. 1900 |
Se naşte la Ograda, IONEL PERLEA (m. 30 iul. 1970, New York), compozitor şi dirijor. Profesor la Conservatorul din Bucureşti şi Manhathan School of Music din New York. Muzică simfonică, de cameră, vocală. |
| 13 dec. 1886 |
Se naşte la Galaţi, N. LEONARD (m. 24 dec. 1928, Câmpulung), tenor. Considerat cel mai mare interpret român de operetă, supranumit "Prinţul operetei româneşti". |
| 13 dec. 1843 |
Se naşte la Bucureşti, GEORGE STEPHĂNESCU (m. 25 apr. 1925, Bucureşti), compozitor şi pedagog. Fondator şi dirijor al trupelor Opera Română, Compania Lirică Română, Societatea Lirică Română. Contribuţii hotărâtoare la întemeierea teatrului liric românesc şi a şcolii naţionale de canto. Fondatorul Operei Naţionale din Bucureşti. |
| 14 dec. 1941 |
Se naşte la Reşiţa, IOAN TOMI, muzicolog, compozitor, critic muzical şi profesor. |
| 15 dec. 1935 |
Se naşte la Galaţi, AVY ABRAMOVICI, violonist. |
| 15 dec. 1923 |
Se naşte la Târgu-Mureş, ADRIAN VICOL, etno-muzicolog. |
| 15 dec. 1914 |
Se naşte la Oteşani, GHEORGHE DUMITRESCU (m. 20 febr. 1996, Bucureşti), compozitor. |
| 15 dec. 1883 |
Se naşte la Hangu, GAVRIIL GALINESCU (m. 10 iul. 1960, Hangu), compozitor, dirijor şi muzicolog. Profesor la Conservatorul din Iaşi. A cules folclor din Moldova. Studii asupra cântării de strană româneşti, lucări didactice, muzică corală, de cameră, simfonică, vocal-simfonică. |
| 15 dec. 1868 |
Are loc sub bagheta lui Eduard Wachmann, primul concert simfonic al Societăţii Filarmonice Române. În program lucrări de Mozart, Haydn, Beethoven, Mendelssohn Bartholdy. |
| 15 dec. 1839 |
Societatea "Mannergesang Verein" din Sibiu prezintă în primă audiţie oratoriul "Messiah" de Haendel. |
| 17 dec. 1962 |
Moare la Bucureşti, AURELIA CIONCA (n. 16 mai 1888, Bucureşti), pianistă. Profesoară la Conservatorul din Bucureşti. Excelentă interpretă a creaţiei clasice şi romantice. |
| 17 dec. 1935 |
Se naşte la Arad, ALEXANDRU FĂRCAŞ (m. 27 febr. 2007, Cluj-Napoca), bariton, regizor şi profesor. |
| 17 dec. 1918 |
Moare la Bucureşti, PAUL CIUNTU (n. în 1866, Roman), compozitor. Profesor la Conservatorul din Bucureşti, director al Conservatorului din Braunschweig (1903-1904). "Simfonia în la minor", muzică de cameră, vocală, corală. |
| 17 dec. 1901 |
Se naşte la Sibiu, RICHARD CAROL OSCHANITZKY (m. 26 iun. 1971, Timişoara), compozitor. Cantata "Vremuri noi", muzică de cameră, corală, vocală. |
| 17 dec. 1863 |
Se naşte la Mânerău, ION VIDU (m. 7 febr. 1931, Lugoj), compozitor şi dirijor de cor. Opereta "Floarea GhimeŞului", muzică vocal-simfonică ("Dunărea", "Moartea lui Mihai Eroul"), lucrări pentru pian, muzică corală ("Ana Lugojana", "Răsunetul Ardealului", "Peste deal"). Culegeri de folclor, studii, articole, cronici muzicale. |
| 18 dec. 1925 |
Se naşte VASILE VESELOVSKY, compozitor. |
| 18 dec. 1918 |
Se naşte la Şerel, LIVIU COMES (m. 28 dec. 2004, Bucureşti), compozitor, muzicolog. |
| 18 dec. 1901 |
Sub bagheta lui D. G. Kiriac are loc concertul inaugural al coralei "Carmen". |
| 19 dec. 1968 |
Moare la Bucureşti, TIBERIU BREDICEANU (n. 20 mar. 1877, Lugoj), compozitor şi folclorist. Membru fondator al Operei Române şi al Teatrului Naţional din Cluj (1919), al Conservatorului din Cluj (1920) şi al Societăţii Compozitorilor Români (1920). Muzică de teatru, simfonică, camerală, corală, vocală. Culegere de folclor, lucrări de muzicologie |
| 19 dec. 1927 |
Se naşte la Bucureşti, RAMON TAVERNIER, compozitor, aranjor-orchestrator şi pianist. |
| 20 dec. 1963 |
Moare la Bucureşti, PAUL CONSTANTINESCU (n. 30 iun. 1909, Ploieşti), compozitor, violonist şi dirijor. Profesor la Conservatorul din Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române. Muzică simfonică, vocal-simfonică, operă, balet, de cameră, vocală, corală, culegeri şi prelucrări folclorice. |
| 20 dec. 1958 |
Moare la Geneva, CONSTANTIN BRĂILOIU (n. 13 aug. 1893, Bucureşti), etnomuzicolog, compozitor, critic muzical şi profesor. Prof. la Cons. din Bucureşti. Secr. al Societăţii Compozit. Români (1920-1943), fondator şi conducător al Arhivei de Folclor a Soc. (1928-1943), fondator şi cercetător al Arhivelor Internaţ. de Muz. Populară din Geneva (1944-1958). Muz. de cam., cor., voc |
| 20 dec. 1849 |
Se naşte la Bucureşti, MAURICIU COHEN-LINARIU (m. 20 oct. 1928, Bucureşti), compozitor, violonist, organist şi critic muzical. Operă ("Meşterul Manole", "Mazeppa"), muzică de cameră, corală, traduceri de librete ("Bărbierul din Sevilla", "Rigoletto", "Traviata", "Tannhauser", "Vasul fantomă"). |
| 21 dec. 1944 |
Se naşte la Cernavodă, CORNELIU PĂTRAŞCU, compozitor şi capelmaestru. |
| 22 dec. 1967 |
Moare la Bucureşti, EDGAR ISTRATTI (n. 28 apr. 1887, Vaslui), bas. Membru fondator al Operei Române. Remarcabil interpret wagnerian. |
| 22 dec. 1965 |
Moare la Bucureşti, NICOLAE MISSIR (n. 26 ian. 1896, Focşani), muzicolog. |
| 22 dec. 1953 |
Se naşte la Bucureşti, DAN ALEXANDRU BĂLAN, compozitor. |
| 22 dec. 1939 |
Se naşte la Bucureşti, DINU PETRESCU, compozitor. |
| 22 dec. 1937 |
Se naşte la Bucureşti, CORNELIU CEZAR, compozitor şi profesor. |
| 22 dec. 1923 |
Se naşte CRISTIAN THEODOR, dirijor. |
| 22 dec. 1921 |
Se naşte la Moviliţa, ŞTEFAN ANDRONIC, compozitor, dirijor şi profesor. |
| 22 dec. 1894 |
Se naşte la Bucureşti, MIHAIL ANDRICU (m. 4 febr. 1974, Bucureşti), compozitor, pianist, critic muzical şi profesor. Prof. la Cons. din Bucureşti. Membru coresp. al Acad. Unul dintre primii reprezentanţi ai şcolii componistice de inspiraţie folclorică. Muz. vocal-simfonică, 9 simfonii, 13 simfoniete, balete ("Taina"), muz. de cameră, corală, vocală, critică muzicală. |
| 23 dec. 1851 |
Violonistul Apolinariu Kontski susţine la Iaşi un recital în salonul Nicolae Mavrocordat. |
| 24 dec. 2006 |
Moare la Bucureşti, VICTOR GIULEANU (n. 11 noi. 1914), muzicolog. |
| 24 dec. 1983 |
Moare la Bucureşti, VASILE FILIP (n. 1 mar. 1900, Botoşani), violonist şi profesor. |
| 24 dec. 1939 |
Se naşte la Cluj, NICOLAE RĂDULESCU (m. 15 noi. 1975, Passau, Germania), etnomuzicolog român. |
| 24 dec. 1928 |
Moare la Câmpulung, N. LEONARD (n. 13 dec. 1886, Galaţi), tenor. Considerat cel mai mare interpret român de operetă, supranumit "Prinţul operetei româneşti". |
| 24 dec. 1847 |
La Timişoara sunt interpretate într-un concert "Recviemul" de Mozart şi "Missa Solemmnis" de Beethoven. |
| 24 dec. 1713 |
Filothei Sin Agăi Jipei redactează „Psaltichia rumănească” – prima operă muzicală ecleziastică în limba română (cântările tuturor slujbelor de peste an; „glasurile” muzicii românești). Este inclusă „Rugăciunea lui Filothei către Constantin Brâncoveanu” Filothei Sfetagorețul (n.1639?, București– stirpe boierească din Mârşa-Ilfov, tatăl şi Drăghineşti-Teleorman, mama). Protopsalt la Mitropolie, compozitor, teolog, filolog, caligraf. Ucenic al Pr. Theodosie din Mitrop. Ungro-Vlahiei, desăvârșit la Athos. |
| 25 dec. 1932 |
Se naşte la Drăguşani com. Parava, CONSTANTIN DEDIU, muzicolog şi compozitor. |
| 25 dec. 1859 |
Se naşte la Bucureşti, RAOUL GUNSBURG, compozitor şi impresar de operă. |
| 25 dec. 1823 |
Se naşte la Iaşi, ALEXANDRU FLECHTENMACHER (m. 28 ian. 1898, Bucureşti), compozitor, violonist, dirijor şi pedagog. Fondator şi primul director al Conservatorului din Bucureşti. A compus primele opere ("Fata de la Cozia") şi vodeviluri româneşti ("Coana Chiriţa la Iaşi"), opereta "Baba Hârca". Muz. de teatru, simfonică ("Uvertura naţională"), de cameră, corală, vocală. |
| 26 dec. 1935 |
Se naşte la Bucium, VIORICA CORTEZ, mezzo-soprană. |
| 26 dec. 1868 |
Moare la Iaşi, FRANCISC SERAFIN CAUDELLA (n. în 1812, Viena), compozitor, organist şi violoncelist. Muzică de cameră, corală. |
| 26 dec. 1848 |
Premieră la Teatrul Naţional din Iaşi a primei operete româneşti "Baba Hârca" de Al. Flechtenmacher, libretul Matei Millo. |
| 26 dec. 1840 |
Se naşte la Bocşa Română, ŞTEFAN PERIAN (m. în 1880, Budapesta), compozitor. Muzică pentru pian, culegeri şi prelucrări de folclor. |
| 28 dec. 2017 |
Moare la Bucureşti, ELENA ZOTTOVICEANU (n. 8 apr. 1933, Chişinău, Rep. Moldova), muzicolog şi critic muzical. |
| 28 dec. 2004 |
Moare la Bucureşti, LIVIU COMES (n. 18 dec. 1918, Şerel), compozitor, muzicolog. |
| 28 dec. 1903 |
Se naşte la Bucureşti, NICOLAE KIRCULESCU (m. 31 dec. 1985, Bucureşti), compozitor. Operete, muzică instrumentală şi uşoară. |
| 28 dec. 1900 |
Se naşte la Deva, EUGEN CUTEANU (m. 18 mar. 1968, Timişoara), compozitor şi profesor. A fondat şi a condus Cvartetul de coarde "Eugen Cuteanu" din Timişoara (1942-1950). Muzică vocal-simfonică, simfonică, de cameră, corală, vocală, lucrări didactice. Profesor de vioară. |
| 28 dec. 1884 |
Se naşte la Ploieşti, IOAN CRISTU DANIELESCU (m. 28 sept. 1966, Ploieşti), compozitor. Muzică corală, vocală. |
| 29 dec. 1919 |
Se naşte la Cernăuţi, Ucraina, ROMAN VLAD (m. 21 sept. 2013, Roma, Italia), compozitor, muzicolog, profesor şi pianist italian de origine română. Compozitor, muzicolog, profesor şi pianist (n. 29 XII 1919, com. Văscăuţi, jud. Cernăuţi). |
| 29 dec. 1875 |
La Timişoara este montată opereta "Liliacul' de Johann Strauss - fiul şi libretul de Karl Haffner şi Richard Genée (după nuvela "Le Reveillon" de Henri Melhac şi Ludovic Halevy). |
| 30 dec. 1883 |
Se naşte la Bucureşti, IONEL BĂJESCU-OARDĂ (m. 10 sept. 1979, Bucureşti), compozitor şi cântăreţ. Muzică vocală (romanţe). |
| 30 dec. 1860 |
Se naşte la Iaşi, GIOVANI IOAN DIMITRESCU (m. 3 mar. 1913, Londra), tenor. Debut în 1895, în prima formaţie românească de operă. |
| 31 dec. 2006 |
Moare la Bucureşti, DAN BEIZADEA (n. 14 oct. 1933, Chiriacu), compozitor, instrumentist, dirijor. |
| 31 dec. 2001 |
Moare la Bucureşti, DORIAN VARGA (n. 20 noi. 1910, Paşcani), compozitor, muzicolog şi profesor. |
| 31 dec. 1998 |
Moare la Oneşti, ION CUNŢAN (n. 14 apr. 2023, Sibiu), compozitor, dirijor şi profesor. |
| 31 dec. 1985 |
Moare la Bucureşti, NICOLAE KIRCULESCU (n. 28 dec. 1903, Bucureşti), compozitor. Operete, muzică instrumentală şi uşoară. |
| 31 dec. 1975 |
Se naşte la Bistriţa, LUCIAN PETREAN, bariton. Pregătire teologică şi muzicală (canto cu Ion Iercosan, Alexandru Fărcaş, Gheorghe Roşu, Constantin Nica, Ionel Pantea, Bonaldo Giaiotti). Doctor în filologie (Colindatul la romani în zona Ardealului). A debutat la Opera din Cluj. |
| 31 dec. 1971 |
Se naşte la Bucureşti, HAIGANUŞ PREDA-SCHIMEK, muzicolog. |
| 31 dec. 1968 |
Moare la Bucureşti, SABIN DRĂGOI (n. 6 iun. 1894, Selişte), compozitor şi folclorist. Promotor al şcolii româneşti contemp. bazate pe transfigurarea folclorului ţărănesc. Pionier al culegerii ştiinţifice a folclorului. Opere, muz. de cam., corală, studii folclorice, culeg. de folclor ("Monografia muzicală a com. Belinţ"), lucr. didactice. |
| 31 dec. 1963 |
Moare la Bucureşti, RUDOLF STEINER (n. 9 iul. 1887, Bucureşti), cântăreţ. Membru fondator al Operei Române din Bucureşti. |
| 31 dec. 1953 |
Se naşte la Iaşi, CRISTIAN MISIEVICI, compozitor şi profesor. |
| 31 dec. 1852 |
La inaugurarea Teatrului cel Mare din Bucureşti a fost executată uvertura "Claca ţărănească" de I. A. Wachmann. |
| în anul 1671 |
Publicat la Șumuleu Ciuc, Codex Caioni, antologie de piese muzicale notate în per. 1634-1671 (muzică instrumentală și vocală, laică și religioasă, dansuri și cântece din folclorul transilvan, maghiar, slovac, dar și câteva creații semnate Ioan Căianu). „Marea Culegere Muzicală” conține 346 de cântece transcrise pentru orgă (211 diferite). Începută de Mátiás Seregély (alias Matei din Şerdei) și continuată din 1652 de elevul său Ioan Căianu (Ioannis Caioni). Acesta va nota și melodii românești în Codice. |
| în anul 1657 |
Înființarea primei şcoli românești de nivel mediu la Fărăraş, din îndemnul Suzannei Lorántffy, văduva lui Gheorghe Rákóczi I (principe al Transilvaniei 1630-1648). Printre alte materii se va preda și muzica. Suzannei Lorántffy este considerată a fi cea mai independentă și cea mai bine educată femeie din Ungaria, în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Își va exprimă religia (calvină) prin acțiuni (ex. în Oradea Mare, prin dezvoltarea educației fetelor). |
| în anul 1596 |
Codicele „Tenorlied” (Partituri pentru tenor) este întocmit la Apoldul de Sus. Este cea mai consistentă sursă asupra repertoriului de muzică vocală din Transilvania. Sunt cca. 140 de partituri pentru tenor, în limba latină, cele mai multe fiind motete religioase la 4, 5, 6 și 8 voci. |
| în anul 1595 |
Publicarea unui volum de madrigale la 6 voci, de către compozitorul italian Giovanni Batistta Mosto (n.? - m. 29 iunie 1596, Alba Iulia), rod al șederii sale în Transilvania. Giovanni Batistta Mosto a fost angajat ca muzician între 1589-1596, la Curtea Princiară de la Alba Iulia. |
| în anul 1586 |
În psaltirile slave apărute la Vilnius figurează lucrări ale lui Filotei Monahul. Este creatorul genului de cântări numite „pripele” (text și melodie) – imne de laudă în cinstea marilor sfinţi – răspândit prin secolele XV-XVIII în toate Bisericile Ortodoxe din Peninsula Balcanică. Melodiile s-au transmis oral, iar din sec.XIX notate. |
| în anul 1575 |
După călătoria sa din 1574-1575, cronicarul polonez Matej Strykowski scrie: „acest glorios și antic obicei… se păstrează până astăzi în Muntenia, în Transilvania, în Moldova și în alte țări, precum mă încredințai eu însumi și auzii deajuns...”. Obicei unde „...faptele oamenilor renumiți sunt celebrate prin cântece cu acompaniamentul viorilor, a lăutelor, arfelor… poporul de jos se desfătează peste măsură ascultând marile vitejii ale principilor și voinicilor”. |
| în anul 1572 |
Cronicarul ungur Nicolaus Isthvanfi arată că dansul pupular românesc era cunoscut la curțile principilor unguri ca „jocul păcurăresc” (se foloseau ca auxiliare: bâta, buzdunanul, baltagul). Este un dans popular în ritm de horă. |
| în anul 1536 |
Dansul călușarilor este semnalat la Brașov. Se înscrie în tradiția jocurilor taumaturgice creștine de tradiție mixtă iudaic-romană, cu influențe necreștine ulterioare (islamice, turcice sau tătărăști). Ritual în săpt. dinaintea Rusaliilor. Costum specific Dans tradițional românesc, vindecător și sfințitor, prezent în timpurile vechi în Moldova, Oltenia și în Transilvania. Din 2008, România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului. |
| în anul 1507 |
Realizarea unui manuscris pe pergament ce conține notaţii muzicale (neume): intitulat „Vigiliale”, conține pslami și antifoane pentru parastase, a fost comandat de parohul Marcus Knoll, din localitatea Șura Mare, Sibiu (acum la Biblioteca Brukenthal). imne de laudă în cinstea marilor sfinţi (text și melodie) . |
| în anul 1450 |
Cronicarul medieval francez, Jean de Wavrin (1400-1474) descrie armatele românești plasate pe malul Dunării astfel: „Muzica lor militară sună din buciume și trâmbițe, dînd de veste astfel turcilor că sunt trezi”. |
