|
Abstract |
Marele guru al imaginarului de la Grenoble revine să ne fecundeze încă o dată epistema, după ce, prin anii 70, o mai făcuse o dată, cu succes, grație traducerii lui Marcel Aderca din Structurile antropologice ale imaginarului (ușor poluată, aceasta, de o postfață a lui Radu Toma, în care Jung este vestejit în favoarea lui... Lenin!). În acest op, el face trecerea de la mitocritică (termen forjat pe modelul celui de psihocritică) la mitanaliză (termen modelat și el după psihanaliză), ca să contureze finalmente o deschidere înspre o socio- logie abisală a cunoașterii, pe care nu se va priva s-o atace frontal în cărțile-i următoare (din care Nemira, la rândul ei, nu se priva nici ea să traducă întru împământenirea lor). |