de Ioan GLODARIU

[ Version français ] [ English Version ]

Fortificaţiile înconjurau un mamelon înalt de 1.000 metri şi constau dintr-un val de pământ care barează calea de acces. Acesta este surmontat, pe partea de sud, de o palisadă, în vreme ce zidul de incintă este construit în tehnică dacică, de inspiraţie elenistică. Parţial distrusă în 106 [...], cetatea a fost largită şi reconstruită de cuceritori. [...] Zona sacră este situată la est de fortificaţie. Au fost scoase la lumină zece sanctuare rectangulare [...], ca şi un mare altar din piatră, toate fiind integral sau în cea mai mare parte din calcar sau andezit. Sanctuarele rectangulare sunt mărginite, spre exterior, de un şir de pilaştri din piatră, în vreme ce, spre interior, au fost ridicate coloane masive din piatră sau lemn.

[...]Pentru a realiza toate aceste construcţii a fost nevoie, fără îndoială, de un efort ieşit din comun, deoarece această zonă este lipsită de piatră de construcţie. [...] Cu excepţia sanctuarelor sale, microzona de la Sarmizegetusa atestă o îngemănare insolită de elemente tradiţionale indigene (dacice) şi de influenţe elenistice [...]. În acelaşi timp, prin numărul şi anvergura, ca şi prin amplasarea şi modul lor de executare, construcţiile de la Sarmizegetusa reprezintă cele mai importante realizări de arhitectură europeană din antichitate, din afara lumii greco-romane, ele neavând nici un corespondent, din aceeaşi epocă, în părţile barbare ale continentului.

[ Bibliografie ] [ pag 1, pag. 2, pag. 3, pag. 4 ]

Last update: 7 Aprilie 1998 ; webdesign: Cornelia Calin