Alcătuită din localităţile Dobârlău, Dobârlău-Vale, Mărcuş şi Lunca Mărcuş, comuna Dobârlău este situată în sud-estul Ţării Bârsei, înconjurată de Clăbucetele Întorsurii - munţi din curbura interioară a Carpaţilor - pe drumul judeţean41 care face legătura între două importante căi rutiere: drumurile naţionale Braşov-Bacău (prin trecătoarea Oituz spre Moldova) şi Braşov-Buzău (prin pasul Buzăului, spre Muntenia). Centru de comună, localitatea Dobârlău se află suituată la 20 km est de oraşul Sfântu Gheorghe, reşedinţa judeţului Covasna, într-un cadru natural deosebit de frumos, la o altitudine de 540 m, împrejmuită de dealurile împădurite de la poalele muntelui Piliştea (Pilişca) - 1223 m şi răsfirată de-o parte şi de alta a Pârâului Finişoara şi a Văii Dobârlăului.
        Aşezare de oieri (conform tradiţiei locale, denumirea localităţii ar proveni de la păstorul Dobre - unul dintre primii locuitori aşezaţi aici în jurul anului 1600), cu puternice legături - unclusiv de rudenie - cu locuitorii din zona Braşovului (Săcele) şi de peste munţi (în special cu cei din zona Buzăului), localitatea este menţionată destul de târziu în documentele oficiale deşi unul dintre satele aparţinătoare actualei comune, localitatea Mărcuş, este atestat documentar în anul 1505. Preotul Nistor din aceeaşi localitate păstorea în anul 1733 şi cele 15 familii de credincioşi neuniţi (ortodocşi) din Dobârlău (Doborlo) înregistrate în conscripţia efectuată în acel an de episcopul Inocenţiu Micu Klein.
        În conscripţia confesională a românilor din Transilvania, efectuată în anul 1760 de comisia aulică prezidată de generalul-baron Nicolae Adolf von Buccow, localitatea Dobârlău (Doborlo) este menţionată cu 42 de familii de credincioşi neuniţi (ortodocşi) având 210 suflete, pentru ca peste aproape o sută de ani, conform Prospectului general despre populaţiunea Marelui Principat al Transilvaniei", după numărarea oficioasă din anul 1857, să se consemneze existenţa în satul Dobârlău a 217 case cu 1030 locuitori, dintre care 986 ortodocşi, 12 greco-catolici şi 41 reformaţi. Ultimul recensământ al populaţiei, cel din anul 1992, înregistrează 2376 de locuitori.