Spre deosebire de alte muzee, în colecţiile cărora predomină emisiunile moderne, Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi deţine 25 de monede de aur antice, bizantine şi medievale. Valoarea acestor piese este sporită de faptul că aproape toate provin din tezaure sau din descoperiri izolate.

            Cea mai timpurie monedă de aur din colecţia muzeului este un superb stater callatian de tip Alexandru cel Mare, scos la lumină înainte de 1962, în locul numit “Grădiştea Clinci”, pe teritoriul comunei Roseţi, jud. Călăraşi [1] .

            Lotul de monede bizantine cuprinde şase piese, între care o treime de solidus de la Iustinian I găsită în 1969 la Pârjoaia (azi Izvoarele), com. Lipniţa, jud. Constanţa şi o nomisma histamenon emisă de Nichifor III, care provine de la Păcuiul lui Soare (sat Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanţa). Aceasta din urmă este bătută dintr-un metal alb, şi mai păstrează pe alocuri urme ale stratului subţire de aur care o acoperea.

            Într-un articol recent [2] au apărut informaţii despre un tezaur găsit de un tractorist pe dealul Dervent (sat Galiţa, com. Ostrov, jud. Constanţa), din care ar face parte patru piese achiziţionate de Muzeul Dunării de Jos în 1963: o nomisma tetarteron de la Vasile II şi Constantin VIII, doi hyperperi din timpul lui Ioan III Vatatzes şi un hyperper bătut de Andronic II şi Mihail IX. Aceste monede se păstrează într-adevăr în colecţia muzeului, dar nu au fost descoperite în acelaşi timp şi nici în acelaşi loc. Despre provenienţa a două dintre ele (nomisma tetarteron şi un hyperper de la Ioan III Vatatzes) nu există nici o indicaţie în registrul de inventar. Celelalte doua monede au fost descoperite într-adevar în zona dealului Dervent, dar la peste 20 de ani una de alta şi, probabil, în puncte diferite. Hyperperul bătut de Andronic II şi Mihail IX a fost menţionat în literatura de specialitate [3] în 1961, deci a fost descoperit înainte de această dată. Cea de a patra piesă, o imitaţie latină după hyperperii lui Ioan III Vatatzes, a fost descoperită pe o mică plajă la poalele dealului Dervent, între cariera de piatră şi plantaţia de plopi, în august 1983, de către Gh. Niţu din Călăraşi. În acelaşi an moneda a fost donată muzeului.

            Aşadar, dintre piesele care au ajuns în colecţia Muzeului Dunării de Jos la începutul anilor ’60, cea bătută de Andronic II şi Mihail IX este singura despre care avem informaţii că provine de la Dervent. Nu excludem posibilitatea existenţei unui tezaur în zona respectivă, dar este puţin probabil ca acesta să cuprindă atât monede de la începutul secolului al XI-lea, cât şi din secolul al XIV-lea.

            Monedele medievale au fost descoperite în diverse puncte din estul Munteniei. Cu excepţia unei imitaţii după un zecchino veneţian din timpul dogelui Domenico Contarini, apărută în cursul săpăturilor arheologice de la Oraşul de Floci (sat Giurgeni, com. Giugeni, jud. Ialomiţa), şi a unui altιn emis de sultanul Murad III, care provine din comuna Jegălia, jud. Călăraşi, monedele medievale de aur fac parte din două tezaure găsite în localităţile Rasa, com. Grădiştea, jud. Călăraşi (12 exemplare) şi Bora [4] , Slobozia, jud. Ialomiţa (4 exemplare). Primul tezaur este alcătuit din 12 ducaţi bătuţi în Ţările de Jos (Holland 1 exemplar, Utrecht 2 exemplare, Westfriesland 2 exemplare), Imperiul Romano-German (4 exemplare), Statele italiene (Ferrara 1 exemplar, Veneţia 1 exemplar) şi Transilvania (1 exemplar). Tezaurul de la Bora are în componenţa sa trei ducaţi din Ţările de Jos (Westfriesland 2 exemplare, Zeeland 1 exemplar) şi unul emis de Rudolf II în calitate de rege al Ungariei. Ambele tezaure cuprind şi monede de argint.