Muzeul a fost fondat de profesorii Constantin I. Năstase și fiul său C.C. Năstase și donat Consiliului Local Mioveni prin HCL 108/17.09.2009. În prezent muzeul este în subordinea Consiliului Local Mioveni, prin Centrul Cultural Mioveni. Cula Racoviceanu conține următoarele colecții, expuse în 6 camere: port popular, îndeletniciri, numismatică, obiecte de artă, mărturii relegioase, ceramic, arme, artă popular, tâmplărie, dogărie, fierărie. Zestrea acestui Muzeu de peste 1300 exponate, o parte din ele (Icoana cu Maica Domnului sec.XVII, Pristolnic – 1820, război de țesut cu urzeala pe verticală, plug de lemn cu brăzdar de fier, etc.) fac parte din Patrimoniul Cultural Național, este găzduită din 19...85, de Cula Racoviceanu, construită la 12 septembrie 1806 de polcovnicul Nicolae Racoviceanu. Un aport esențial la întreținerea și dezvoltarea muzeului l-au avut primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu și directorul Centrului Cultural Mioveni, Argentina Culcuș. Muzeul are un fond de exponate mergând de la lingură la plugul de lemn, de la fusul de tors la frumusețea costumului național. Cula Racoviceanu (1806). Pe malul stâng al râului Argeșel, nu departe de confluența cu râul Târgului se află fosta comună Racovița, în prezent înglobată în orașul Mioveni. Pe dâmbul ce domină acestă localitate se află Cula vestitului boier Nicolae Racoviceanu, construită ca loc de apărare, împotriva haiducilor, hoților sau a cetelor turcești care treceau Dunărea după jafuri. Pe vremurile acelea, situația țării, dar și a locuitorilor nu mai prezintă nici o garanție, nici o siguranță. Pe atunci, haiducii treceau prin foc și pară boierii, pentru a le lua avuția. Silit de acele vremuri vitrege, Nicolae Racoviceanu ridică o clădire solidă și înaltă în curtea conacului, cu gândul de a servi ca adăpost pentru familia sa atunci când haiducii porneau în jefuire sau când cetele turcești treceau Dunărea, tot după jaf. Clădirea, terminat[ la 12 septembrie 1806, purta numele de – Culă – cuvânt de origine turcească și care însemna – casă înaltă, turn, fortăreață. Era înaltă de 20 m, acoperită cu șiță, pe 3 nivele – parter- etaj I – etaj II, cu ziduri groase – de 0,75 m – ferestre mici - evazate și cu o singură intrare - ușă de stejar, bine zăvărită. La etajul II, familia păstra obiectele de valoare precum: bani, haine, bijuterii, arme, ș.a. Familia locuia zi și noapte în conacul (casa) care era în aceeași curte cu fortăreața și se retrăgea în culă numai în caz de atac al răufăcătorilor. În noaptea de 19 septembrie, familia lui Nicolae Racoviceanu a fost surprinsă în conac de o ceată de 9 hoți, a jefuit-o, iar pe boierul Nicolae Racoviceanu l-a omorât așa că fortăreața nu i-a fost de nici un ajutor. În anul 1877 cula arde și este renovată pe două nivele – parter – etaj I de nepotul său Grigore Racoviceanu în anul 1878. Lăsată în paragină, clădirea s-a deteriorat, fiind renovată în anul 1973 – 1975 de Ministerul Culturii. Între anii 1980 – 1985 este ocupată de Secția de Ceramică Populară din județul Argeș, aparținând Muzeului Golești. Din anul 1985 în Cula Racoviceanu funcționează Muzeul Etnografic. Cula de la Racovița aduce prin însuși denumirea sa parfumul satului românesc, al vremurilor de mult apuse. Ca orice clădire neocupată, cula ar fi avut aceeași soartă ca în anii dinaintea renovării din 1975, dacă n-ar fi fost ocupată de Muzeul Etnografic – Profesor Constantin Năstase. În prezent, fortăreața Nicolae Racoviceanu este ocupată de un centru de cultură populară, respectiv de Muzeul Etnografic ''Profesor Constantin Năstase'', care a reușit împreună cu fiul său, Profesor Constantin C. Năstase să-i dea o altă folosință, înfrățindu-se, deci fortăreața – cu Muzeul Satului Românesc. Cula din Racovița a fost martor de neclintit al multor evenimente și a înfruntat cu vitejie rigorile vremii.
Localizare