Complexul Național Muzeal ''ASTRA'' din Sibiu (generic numit Muzeul ''ASTRA'', prin asumarea moștenirii patrimoniale și a misiunii culturale a Muzeului ''Asociațiunii'', fondat la Sibiu in anul 1905 si dezvoltat în diversele etape de tranziție istorică până la forma consacrată în prezent) integrează începând cu anul 2001 o constelație de unități muzeale (Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ''ASTRA'', Muzeul Civilizației Transilvane ''ASTRA'', Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească ''Emil Sigerus'', Muzeul de Etnografie Universală ''Franz Binder'' . Muzeul Culturii și Civilizației Rromilor - proiect în derulare – și Centrul Cultural Memorial ''Gh. Telea-Bologa'', de la Noul Român) și se...ctii paramuzeale (Laboratorul de Conservare și Restaurare ''ASTRA'', Studioul de Film documentar antropologic ''ASTRA'', Centrul de Informare și Documentare ''Cornel Irimie'', Centrul de Perfecționare a conservatorilor și restauratorilor, Galeriile de Artă Populară și Biroul de Marketing, relații publice și integrare europeană, prin care sunt derulate și anchete sociologice și acticități în cadrul unui complex program de pedagogie muzeală). Complexul Național Muzeal ''ASTRA'', prin amplitudinea cercetării și valorificării științifice, în context multicultural și interdisciplinar a patrimoniului ettnomuzeal pe care îl gestionează și a programelor de protecție și promovare a tezarului cultural imaterial – ca inițiator și lider național al programului ''Tezaure Umane Vii'' se prezintă ca o instituție culturală europeană modernă cu multiple contacte și programe de colaborare internațională. Infrastructura ultramodernă de relaționare interactivă cu publicul prin două sisteme info-terminale cu monitoare senzitive (două mici enciclopedii care acoperă tematic domeniile patrimoniului tehnic, civilizației populare românești și a celei transilvane, prin excelență multietnice și multiculturale, alături de prezentarea programelor culturale specifice și a diverselor forme de asociere în sensul conservării și transmiterii între generații a tradițiilor culturale ale meșteșugurilor și artei populare – cum este de pildă Academia Artelor Tradiționale din România ), un sistem mobil fără fir de ghidare electronică în limba română și alte 3 limbi de circulație internațională, pentru Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, activ din acest an, precum și puternica prezență pe Internet prin site-ul Internet al Complexului Muzeal Național ''ASTRA'' (www.muzeulastra.ro), site-ul dedicat Centenarului Muzeului ''ASTRA'', sărbătorit în anul 2005 (www.centenar.muzeulastra.ro), site-ul Muzeului de Etnografie Universală ''Franz Binder'' (www.franzbinder.sibiu.ro) și revista virtuală cu apariție lunară a complexului, adresată în special tineretului și vârstelor școlare – Muzeul ASTRA Jurnal (www.jurnal.muzeulastra.ro) alături de site-ul Fundației Muzeului ''ASTRA'', site-ul Studioului de film ''ASTRA'', precum și câteva pagini web dedicate diverselor programe culturale în derulare, conferă Complexului Național Muzeal ''ASTRA'' o alură dinamică. Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ''Astra'', cu sediul în Calea Rășinarilor, organizat actualmente pe o suprafață de 100 ha, a fost inaugurat în 1967 și a funcționat sub titulatura de Muzeul Tehnicii Populare până în 1990, când succesiv prin re-orientarea către linia muzeului european modern, a devenit Muzeul Civilizației Populare din România, iar din 1992, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ''ASTRA'', iar din anul 2001, unitate muzeală de bază a C.N.M ''ASTRA'' . M.C.P.T ''ASTRA'' deține în patrimoniu 197 monumente de arhitectură populară și peste 22.000 de piese etnografice în inventarul patrimoniului mobil. Muzeul de Etnogfrafie Universală ''Franz Binder'', inaugurat în 1993, în sediul din Piața Mică, nr.11, primul muzeu din România de acest fel, dedicat studiului și valorificării în context european a unui prețios patrimoniu de etnografie non-europeană (3500 de piese etnografice provenind din Africa, Australia, Asia, America de Nord, Centrală și de Sud) cu o tematică diversă acoperită de cele două sectoare expoziționale (expoziția de bază: Din cultura și arta popoarelor lumii și sectorul expozițiilor temporare: Din creația artizanală a popoarelor lumii). Muzeul are în colecțiile sale piese antice egiptene de excepție, piese de tezaur aparținând culturilor indigene central africane, piese de artă populară și artizanat provenind din toate colțurile lumii, de un real rafinament artistic și de o mare diversitate tipologică. Muzeul Civilizației Transilvane ''ASTRA'' este depozitarul moștenirii culturale a Muzeului ''ASOCIAȚIUNII'', înființat în anul 1905 și cunoscut sub cognomenul de Muzeul ''ASTRA'', a cunoscut un parcurs istoric oarecum advers, fiind desființat în 1950 și patrimoniul mutat în depozitele Muzeului Brukenthal. După 1990, patrimoniul etnografic al secției de artă populară este transferat la Muzeul Civilizației Populare și este conceput noul proiect de Muzeu al Civilizației Transilvane ''ASTRA'', prin care tematic sunt însușite preocupările pentru studiul și promovarea artei populare autentice românești și a celorlalte componente etnice aparținând multiculturalității specifice spațiului transilvănean și coordonează un complex program de asistență, protecție și promovare a ceea ce prin Programul ''Tezaure umane vii'' este definit conform unor tratate internaționale la care România este cosemnatar, patrimoniul imaterial. MCT ''ASTRA'' are în organizare sau co-organizare târgurile și alte manifestări specifice de peste an, dintre care cea mai importantă este ''Festivalul Național al Tradițiilor Populare'' . Actualmente colecțiile Muzeului Civilizației Transilvane ''ASTRA'' numără 36.629 piese etnografice. Muzeul De Etnografie și Artă Populară Săsească ''Emil Sigerus'', cu sediul în Piața Huet, nr.12, deține în patrimoniul său mai bine de 7000 de piese etnografice săsesți și ungurești, una din colecțiile cele mai valoroase fiind cea de cahle (plăci ceramice pentru sobe), valorificată în expoziția de bază ''Cahle transilvănene (sec. XV – XIX)'' . Existența acestui muzeu asigură cunoașterea și înțelegerea rolului ocupat de sașii transilvăneni în cultura românească și universală, în special în acest spațiu de confluentă a mai multor culturi, cum este Transilvania în general și Sibiul în special centru cultural săsesc, aflat chiar în inima uneia dintre cele trei zone de colonizare săsească). Muzeul ''Emil Sigerus'' a dezvoltat începând din 1997 un program complex de salvare, conservare și valorificare a patrimoniului mobil și imobil al culturii și civilizației tradiționale a sașilor transilvăneni. Manifestări culturale de anvergură națională și internațională sunt numeroase, se desfășoară anual în sezonul estival – turistic, în muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Târgul creatorilor populari din România este o manifestare cultural-națională (reunește anual, în luna august, de Sf. Maria cei mai valoroși creatori ai centrelor de veche tradiție meșteșugărească, reprezentând toate genurile artei populare: țesut, brodat, olărit, prelucrarea lemnului, osului, metalelor, confecționarea instrumentelor populare, muzicale, a măștilor, pictura pe lemn și sticlă, încondeierea ouălor). Olimpiada națională a copiilor ''meștesuguri artistice tradiționale'' este etapă națională în cadrul unui program de recuperare și revitalizare de către tineri, în contextul vieții contemporane, a creațiilor populare tradiționale, pentru dezvoltarea talentului acestora în sensul producerii unor valori autentice de artă populară tradițională,care are loc anual. La această olimpiadă participă copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani,selecționați la fazele județene. Olimpiada este organizată împreună cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Festivalul național al tradițiilor populare, organizat după modelul ''Smithsonian Folklife Festival'' Washington D.C., la care România a participat în vara anului 1999, reunește cei mai valoroși și reputați creatori de artă populară din toate domeniile culturii și civilizației populare. Aceștia provin din medii sociale și etnice diferite, din diverse regiuni și zone etnografice ale țării, selecția lor fiind făcută de specialiști în domeniu. La fiecare ediție a festivalului participă reprezentanții câte unui judet din Transilvania, Muntenia, Moldova si din Republica Moldova. Este conceput ca o manifestare spectaculară și interactivă, de prezentare scenică sau lucrativă, de dialog direct între meșteșugari și publicul vizitator. Cei aproximativ 350 de participanți asigură acoperirea celor 7 secțiuni tematice din programul festivalului: arte religioase (tradiții cultice legate de practicile religioase), literatura populară (basme, eresuri, poezie și teatru popular), arte muzicale (interpreți vocali și instrumentali), arte coregrafice (dans popular), arte plastice tradiționale (meșteșuguri artistice), arte mecanice (creație tehnică tradițională), arta culinară (meniuri după rețete tradiționale) pregătite și servite participanților și turiștilor.