Complexul Naţional Muzeal "ASTRA" din Sibiu (generic numit Muzeul "ASTRA", prin asumarea moştenirii patrimoniale şi a misiunii culturale a Muzeului "Asociaţiunii", fondat la Sibiu in anul 1905 si dezvoltat în diversele etape de tranziţie istorică până la forma consacrată în prezent) integrează începând cu anul 2001 o constelaţie de unităţi muzeale (Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "ASTRA", Muzeul Civilizaţiei Transilvane "ASTRA", Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească "Emil Sigerus", Muzeul de... Etnografie Universală "Franz Binder" . Muzeul Culturii şi Civilizaţiei Rromilor - proiect în derulare – şi Centrul Cultural Memorial "Gh. Telea-Bologa", de la Noul Român) şi sectii paramuzeale (Laboratorul de Conservare şi Restaurare "ASTRA", Studioul de Film documentar antropologic "ASTRA", Centrul de Informare şi Documentare "Cornel Irimie", Centrul de Perfecţionare a conservatorilor şi restauratorilor, Galeriile de Artă Populară şi Biroul de Marketing, relaţii publice şi integrare europeană, prin care sunt derulate şi anchete sociologice şi acticităţi în cadrul unui complex program de pedagogie muzeală). Complexul Naţional Muzeal "ASTRA", prin amplitudinea cercetării şi valorificării ştiinţifice, în context multicultural şi interdisciplinar a patrimoniului ettnomuzeal pe care îl gestionează şi a programelor de protecţie şi promovare a tezarului cultural imaterial – ca iniţiator şi lider naţional al programului "Tezaure Umane Vii" se prezintă ca o instituţie culturală europeană modernă cu multiple contacte şi programe de colaborare internaţională. Infrastructura ultramodernă de relaţionare interactivă cu publicul prin două sisteme info-terminale cu monitoare senzitive (două mici enciclopedii care acoperă tematic domeniile patrimoniului tehnic, civilizaţiei populare româneşti şi a celei transilvane, prin excelenţă multietnice şi multiculturale, alături de prezentarea programelor culturale specifice şi a diverselor forme de asociere în sensul conservării şi transmiterii între generaţii a tradiţiilor culturale ale meşteşugurilor şi artei populare – cum este de pildă Academia Artelor Tradiţionale din România ), un sistem mobil fără fir de ghidare electronică în limba română şi alte 3 limbi de circulaţie internaţională, pentru Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, activ din acest an, precum şi puternica prezenţă pe Internet prin site-ul Internet al Complexului Muzeal Naţional "ASTRA" (www.muzeulastra.ro), site-ul dedicat Centenarului Muzeului "ASTRA", sărbătorit în anul 2005 (www.centenar.muzeulastra.ro), site-ul Muzeului de Etnografie Universală "Franz Binder" (www.franzbinder.sibiu.ro) şi revista virtuală cu apariţie lunară a complexului, adresată în special tineretului şi vârstelor şcolare – Muzeul ASTRA Jurnal (www.jurnal.muzeulastra.ro) alături de site-ul Fundaţiei Muzeului "ASTRA", site-ul Studioului de film "ASTRA", precum şi câteva pagini web dedicate diverselor programe culturale în derulare, conferă Complexului Naţional Muzeal "ASTRA" o alură dinamică. Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "Astra", cu sediul în Calea Răşinarilor, organizat actualmente pe o suprafaţă de 100 ha, a fost inaugurat în 1967 şi a funcţionat sub titulatura de Muzeul Tehnicii Populare până în 1990, când succesiv prin re-orientarea către linia muzeului european modern, a devenit Muzeul Civilizaţiei Populare din România, iar din 1992, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "ASTRA", iar din anul 2001, unitate muzeală de bază a C.N.M "ASTRA" . M.C.P.T "ASTRA" deţine în patrimoniu 197 monumente de arhitectură populară şi peste 22.000 de piese etnografice în inventarul patrimoniului mobil. Muzeul de Etnogfrafie Universală "Franz Binder", inaugurat în 1993, în sediul din Piaţa Mică, nr.11, primul muzeu din România de acest fel, dedicat studiului şi valorificării în context european a unui preţios patrimoniu de etnografie non-europeană (3500 de piese etnografice provenind din Africa, Australia, Asia, America de Nord, Centrală şi de Sud) cu o tematică diversă acoperită de cele două sectoare expoziţionale (expoziţia de bază: Din cultura şi arta popoarelor lumii şi sectorul expoziţiilor temporare: Din creaţia artizanală a popoarelor lumii). Muzeul are în colecţiile sale piese antice egiptene de excepţie, piese de tezaur aparţinând culturilor indigene central africane, piese de artă populară şi artizanat provenind din toate colţurile lumii, de un real rafinament artistic şi de o mare diversitate tipologică. Muzeul Civilizaţiei Transilvane "ASTRA" este depozitarul moştenirii culturale a Muzeului "ASOCIAŢIUNII", înfiinţat în anul 1905 şi cunoscut sub cognomenul de Muzeul "ASTRA", a cunoscut un parcurs istoric oarecum advers, fiind desfiinţat în 1950 şi patrimoniul mutat în depozitele Muzeului Brukenthal. După 1990, patrimoniul etnografic al secţiei de artă populară este transferat la Muzeul Civilizaţiei Populare şi este conceput noul proiect de Muzeu al Civilizaţiei Transilvane "ASTRA", prin care tematic sunt însuşite preocupările pentru studiul şi promovarea artei populare autentice româneşti şi a celorlalte componente etnice aparţinând multiculturalităţii specifice spaţiului transilvănean şi coordonează un complex program de asistenţă, protecţie şi promovare a ceea ce prin Programul "Tezaure umane vii" este definit conform unor tratate internaţionale la care România este cosemnatar, patrimoniul imaterial. MCT "ASTRA" are în organizare sau co-organizare târgurile şi alte manifestări specifice de peste an, dintre care cea mai importantă este "Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare" . Actualmente colecţiile Muzeului Civilizaţiei Transilvane "ASTRA" numără 36.629 piese etnografice. Muzeul De Etnografie şi Artă Populară Săsească "Emil Sigerus", cu sediul în Piaţa Huet, nr.12, deţine în patrimoniul său mai bine de 7000 de piese etnografice săsesţi şi ungureşti, una din colecţiile cele mai valoroase fiind cea de cahle (plăci ceramice pentru sobe), valorificată în expoziţia de bază "Cahle transilvănene (sec. XV – XIX)" . Existenţa acestui muzeu asigură cunoaşterea şi înţelegerea rolului ocupat de saşii transilvăneni în cultura românească şi universală, în special în acest spaţiu de confluentă a mai multor culturi, cum este Transilvania în general şi Sibiul în special centru cultural săsesc, aflat chiar în inima uneia dintre cele trei zone de colonizare săsească). Muzeul "Emil Sigerus" a dezvoltat începând din 1997 un program complex de salvare, conservare şi valorificare a patrimoniului mobil şi imobil al culturii şi civilizaţiei tradiţionale a saşilor transilvăneni. Manifestări culturale de anvergură naţională şi internaţională sunt numeroase, se desfăşoară anual în sezonul estival – turistic, în muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Târgul creatorilor populari din România este o manifestare cultural-naţională (reuneşte anual, în luna august, de Sf. Maria cei mai valoroşi creatori ai centrelor de veche tradiţie meşteşugărească, reprezentând toate genurile artei populare: ţesut, brodat, olărit, prelucrarea lemnului, osului, metalelor, confecţionarea instrumentelor populare, muzicale, a măştilor, pictura pe lemn şi sticlă, încondeierea ouălor). Olimpiada naţională a copiilor "meştesuguri artistice tradiţionale" este etapă naţională în cadrul unui program de recuperare şi revitalizare de către tineri, în contextul vieţii contemporane, a creaţiilor populare tradiţionale, pentru dezvoltarea talentului acestora în sensul producerii unor valori autentice de artă populară tradiţională,care are loc anual. La această olimpiadă participă copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani,selecţionaţi la fazele judeţene. Olimpiada este organizată împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Festivalul naţional al tradiţiilor populare, organizat după modelul "Smithsonian Folklife Festival" Washington D.C., la care România a participat în vara anului 1999, reuneşte cei mai valoroşi şi reputaţi creatori de artă populară din toate domeniile culturii şi civilizaţiei populare. Aceştia provin din medii sociale şi etnice diferite, din diverse regiuni şi zone etnografice ale ţării, selecţia lor fiind făcută de specialişti în domeniu. La fiecare ediţie a festivalului participă reprezentanţii câte unui judet din Transilvania, Muntenia, Moldova si din Republica Moldova. Este conceput ca o manifestare spectaculară şi interactivă, de prezentare scenică sau lucrativă, de dialog direct între meşteşugari şi publicul vizitator. Cei aproximativ 350 de participanţi asigură acoperirea celor 7 secţiuni tematice din programul festivalului: arte religioase (tradiţii cultice legate de practicile religioase), literatura populară (basme, eresuri, poezie şi teatru popular), arte muzicale (interpreţi vocali şi instrumentali), arte coregrafice (dans popular), arte plastice tradiţionale (meşteşuguri artistice), arte mecanice (creaţie tehnică tradiţională), arta culinară (meniuri după reţete tradiţionale) pregătite şi servite participanţilor şi turiştilor.