           Catalog epigrafic

           Paralel cu latura sud-vestică a sanctuarului şi în apropierea acestuia, în dreptul podiumului, aproape pe acelaşi aliniament (Fig. 3, 4), s-au descoperit trei altare votive, în stare relativ bună de conservare (N, M, A) şi alte două, anepigrafe, în stare fragmentară, TIa şi TIb. În acelaşi context (lângă podium-ul din faţa încăperii B) au fost descoperite şi fragmentele unui monopodium. Altarele N, M, A erau prăbuşite cu câmpul epigrafic pe suprafaţa curţii sanctuarului.
           1. Altar votiv N, din tuf riolitic, cu structură poroasă şi vacuolară, descoperit în SII, adâncime 0,17-0,20 m (Fig. 15/2, 16/1); înălţimea pe axul longitudinal 65 cm; lăţimea părţii superioare a aticului 29,5 cm; lăţimea bazei 31,5 m; grosime capitel 23 cm; grosime în zona câmpului epigrafic 16 cm; grosime bază 28,5 cm; la partea superioară lăcaş libaţii de formă dreptunghiulară (22 x 18 cm; adâncime 1,5 cm).
           Capitelul are în faţă un ornament de spirale desfăşurate spre marginile frontonului. Soclul este subliniat de trei profile în retragere şi întoarse pe cele două laturi scurte. Spatele altarului votiv este grosolan prelucrat, observându-se urmele de daltă cu zimţi laţi; faţa şi cele două laturi scurte sunt prelucrate cu o daltă mai fină.
           Datorită compoziţiei, eroziunea este manifestă în zona câmpului epigrafic, extrem de corodat: laturile lungi ale câmpului epigrafic arcuite; dimensiuni 31 x 20 cm (lăţime calculată după r. 4 al inscripţiei); înălţimea literelor 4 cm, cu excepţia celor de pe r. 3 (înălţime de 2,7 cm până la 3,6 cm ); distanţa între rânduri 2 cm. Aliniamentul literelor pe acelaşi rând, distanţele dintre rânduri şi înălţimea literelor nu respectă eventuale linii de trasaj.
           Textul inscripţiei este următorul:
           Neptu-
           no sa[c](rum)
           Ve[r?]so C?
           - - - so[nis?]
           d(onum)
           Traducere: Către Neptun închinare, Verzo, [fiul lui] C?- - -so [a pus] darul.
           Numele de pe r. 3, este cel al dedicantului, Verso

, urmat de un patronim sau de numele altui dedicant. Lectura celuilalt substantiv propriu este nesigură: prima literă pare a fi C.
Inscripţia dedicată lui Neptun nu este singulară la Roşia Montană, alte două inscripţii fiind descoperite în aria sacră de la Hăbad.
Neptun este venerat ca divinitate a elementului umed

, în nordul Italiei şi Pannonia; în zona de nord a Adriaticii (Regio X), vecină cu Dalmatia, sunt identificate temple ale zeului la Pullariae Insulae şi Parentium

.
           2. Altar votiv M, din tuf riolitic, cu structură stratificată, poroasă, descoperit în colţul estic al SI, parţial prins în martorul dintre SI şi SII, adâncime 0,16 m (Fig. 14/2, 15/1, 16/2). Dimensiuni: înălţime: 61,5 cm; lăţime capitel: 29 cm; lăţime bază 30 cm; grosime capitel 21 cm; grosime zonă câmp epigrafic 20 cm; grosime bază 22,5 cm. Partea superioară a fost spartă parţial încă din vechime, păstrându-se doar zona inferioară a volutelor. Sub volute, cornişa dezvoltată este formată din profile rectangulare în retragere, întoarse pe cele două laturi scurte. Soclul, parţial erodat, este decorat cu aceleaşi profile rectangulare. Urme de prelucrare cu dalta fină pe faţă şi laturile scurte.
           Dimensiunile câmpului epigrafic sunt de 29,5 x 20 cm. Litera L din r. 4 are forma de lambda; lipsă semne de separaţie sau de spaţii libere între cuvinte; erori la despărţirea cuvintelor în silabe în r. 1-2, r. 3-4. Formula redundantă în r. 4 şi r. 5: posuit d(onum) d(edit).
           Textul inscripţiei este următorul:
           Mercur
           eo (?) sac(rum)
           Verzo P
           latoris
           posuit
           d(onum) d(edit)
           Traducere: Lui Mercur închinare, Verzo, [fiul lui] Plator, a pus şi a dat darul.
           Numele şi patronimicul sunt ilire, cunoscute şi din alte inscripţii descoperite la Roşia Montană

sau în spaţiul estic adriatic

. Altarul votiv dedicat lui Mercur este al doilea găsit la Roşia Montana, primul apărând în zona sacră de la Hăbad

.
3. Altar votiv A, din tuf riolitic, cu structura impregnată cu oxizi de fier, descoperit în SI, adâncime 0,15 m. (Fig. 15/3, 17/1). Dimensiuni: lungime ax longitudinal 62,5 cm; lăţime capitel 28,5 cm; lăţime soclu 28,5 cm; grosime capitel 24 cm; grosime zonă câmp epigrafic 17 cm; grosime bază 23,5 cm; lăcaş pentru libaţii de formă pătrată (17 x 17 cm, adâncime 1,8 cm). Dintre cele trei altare epigrafe descoperite (toate cu acelaşi tip de capitel şi fronton), este cel mai bine păstrat. De altfel, decorul de tip Polstervoluten

este cel mai răspândit la Roşia Montană. Faţa altarului votiv, perfect lisă şi laturile scurte sunt prelucrate cu dalta fină; spatele păstrează urmele de daltă cu dinţi laţi. Urme de adâncitură de formă dreptunghiulară în partea superioară a altarului.
           Dimensiunile câmpului epigrafic sunt de 30,8 x 22 cm (în partea mediană a câmpului epigrafic). Frunza de hedera închide textul inscripţiei. Distanţa dintre r. 1-r. 2, şi r. 2-r. 3 este de 3 cm. Distanţa r.3-r.4 este 0,12 cm, iar cea dintre r. 4-r. 5 de 0,14 cm. Litere unite: r. 1: AP; r. 4: LA. Înălţime litere 0,32 cm (r. 1 şi r. 4), 0,37 cm (r. 5) şi 0,25 cm (r. 2 şi r. 3). Ultima literă din r. 1 are înălţimea de 20 mm.
           Textul inscripţiei este următorul:
           Apollini
           sacr(um)
           Plator
           Implai
           d(onum) d(edit)
           Traducere: Către Apollo închinare, Plator al lui Implaius, a dat darul.
           Implaius apare pentru a doua oară în numele ilire repertoriate la Roşia Montană

, de această dată ca patronim.
           4. Altar TIa (fragmente de bază şi altar), SII V, pe nivelul de călcare N2, tuf riolitic exfoliat: capitel cu timpan şi acrotere şi baza simplă, puternic profilată; partea superioară: lungime păstrată 36 cm; lăţime 41 cm; grosime atic 18 cm; urme de foculus; partea inferioară: lungime păstrată 40 cm; lăţimea păstrată 40 cm; grosime păstrată 25,5 cm (Fig. 18/1).
           5. Altar TIb (fragment bază), SII V, pe nivelul de călcare N2, tuf riolitic, dimensiuni maxim păstrate 22,7 x 26,5 x 8,5 cm (Fig. 18/2).
           6. Monopodium (fragmente din tăblie şi fragment picior), profilul de nord al SI, alături de cele patru altare, tăblie din gresie silico-feruginoasă (cu textură stratificată, ceea ce a dus la exfolierea ei în două plăci clivate). Tăblia: de formă trapezoidală în profil, diametru superior 50,5 cm, cu lăcaş pentru vas ofrandă cu diametru de 17 cm, diametru inferior 0,54 cm cu lăcaş pentru picior cu diametrul de 20 cm, înălţimea 13,5 m; piciorul, de forma unui trunchi de con, rotund în secţiune transversală: diametru maxim: 25,5 cm; diametru la partea superioară: 19 cm; lungime maximă păstrată: 15,5 cm. Feţele verticale prezintă o suprafaţă cu tuşe verticale adânci, cu urme de daltă cu dinţi laţi. Suprafeţele orizontale sunt prelucrate cu şpiţul, cu tuşe lungi de 3-4 cm în cazul feţei inferioare a tăbliei: faţa propriu-zisă a tăbliei are suprafaţa lisă. Lăcaşurile au pereţii perfect verticali, netezi (Fig. 14/3, 17/2).