Concluzii preliminare

Săpăturile arheologice efectuate pe Dealul Carpeni au pus în evidenţă, în partea sud-estică a zonei cercetate, o locuire romană bine documentată, atestată de două faze. Cea mai timpurie dintre ele este reprezentată de locuinţe de suprafaţă incendiate. Cu toate că din acestea a fost recoltat un material arheologic relativ bogat, în stadiul actual al cercetării nu dispunem de elemente care să ne furnizeze o datare a lor. Opaiţul cu ştampila OCTAVI, găsit într-una dintre locuinţele menţionate (L1), chiar şi în varianta în care ar fi un produs de import, nu beneficiază de o încadrare cronologică restrânsă, lămpile cu numele producătorului respectiv fiind răspândite, respectiv copiate, în întregul Imperiu de la sfârşitul secolului I până la mijlocul secolului al III-lea.

. Ţinând cont de faptul că pentru faza următoare dispunem de un element de datare reprezentat de o monedă de la Antoninus Pius (vezi mai jos), nu este exclus ca aceste locuinţe să fi aparţinut primei jumătăţi a secolului al II-lea. Cauzele incendierii lor nu ne sunt cunoscute.
Cea de-a doua fază de locuire este constituită din clădiri cu fundaţii din piatră legate cu pământ, ale căror pereţi erau construiţi din lemn şi chirpic. Descoperirea unui denar de la Antoninus Pius pe fundaţiile uneia dintre clădiri, datat în perioada 143-144, ar putea oferi un termen post quem pentru datarea acestora. Totodată, în partea nord-vestică a aceleaşi zone au fost descoperite două morminte de incineraţie, care ar putea prefigura o altă concentrare de morminte, în afara celei găsite în partea sud-estică a Dealului Carpeni. Cu toate că, în majoritatea mormintelor descoperite în zona cercetată de noi pe Dealul Carpeni, inventarul arheologic a fost sărac, existenţa în cadrul unuia dintre ele a unui obiect din aur reflectă probabil şi existenţa unor personaje mai înstărite printre locuitorii care populau această zonă. În cazul acestora din urmă, cercetările arheologice efectuate în acest punct al Dealului Carpeni par să indice o comunitate de colonişti mineri bine definită, care şi-au construit aici locuinţele, destul de modeste din punct de vedere arhitectonic, mormintele fiind amplasate în imediata vecinătate a acestora. Este posibil ca aici să îi avem concentraţi pe acei Baridustae, colonişti iliri aduşi de romani din localitatea (sau zona?) Bariduum din Dalmatia, zona cercetată de noi reprezentând, probabil, o parte din acel kastellum Barudistarum, atestat de inscripţia IDR III/3, nr. 388, descoperită pe Dealul Carpeni în 1936.