Cultura
Gumelniţa în vestul Munteniei
|
Aşezările culturii Gumelniţa din vestul Munteniei,
de Radian Romus Andreescu, Pavel
Mirea, Ştefan Apope
|
Aşezările
culturii Gumelniţa din vestul Munteniei, în zona bazinelor râurilor
Vedea şi Teleorman erau foarte puţin cunoscute până acum
un deceniu. Câteva materiale provenind din aşezările de la Balaci
şi Licuriciu au fost semnalate încă din perioada interbelică,
iar cercetări arheologice, relativ restrânse, au fost întreprinse
în aşezările de la Zâmbreasca, Ciolăneştii din Deal
şi Blejeşti.
Cercetări
recente au arătat că aria vestică a civilizaţiei gumelniţene
a fost intens locuită, dovadă fiind numărul mare de aşezări
de tip tell existente aici. Acest tip de aşezare se caracterizează
în principal printr-o locuire de lungă durată pe un spaţiu
relativ restrâns. În lucrarea sa despre judeţul Teleorman, preotul
I. Spiru, semnalează aproape 80 de asemenea aşezări. În
ultimii ani a fost iniţiat un program de identificare şi cartare
a acestor tell-uri, până în prezent fiind verificate în teren
un număr de aproape 40. Acestea au permis câteva observaţii
preliminare referitoare la aşezările de tip tell descoperite
în această zonă. (detalii)
|
Aşezarea eneolitică de la Vităneşti,
jud Teleorman, de Radian Romus Andreescu
|
Aşezarea eneolitică este situată
în satul Vităneşti, com. Purani, la circa 7 km nord-est de Alexandria.
În această zonă valea râului Teleorman este largă de aproximativ
1 km, mărginită spre sud-vest de o terasă înaltă,
în timp ce terasa de nord-est coboară în pantă lină spre
luncă. În apropierea acestei din urmă terase, protejată
de ea dinspre nord şi est se află aşezarea de tip tell, cu o formă relativ ovală
cu diametrele la partea superioară de 40x45 m şi o înălţime
de circa 6,5 m (Fig. 1, 2). Aşezarea de la Vităneşti a
fost locuită de o comunitate umană care pare a fi avut o viaţă
înfloritoare judecând după materialele arheologice scoase la lumină
de cercetările arheologice.(detalii)
|
Consideraţii
generale asupra cercetărilor arheologice pluridisciplinare de pe
Valea Neajlovului, de Cătălin Bem
|
Zona
noastră de interes este limitată spre sud de confluenţa
Neajlovului cu Dâmbovnicul iar spre nord, deşi relativ subiectiv,
de curba generală de nivel de 100 m. Regiunea apare geomorfologic
excepţional de bine individualizată, alături de lunca şi
terasele Neajlovului dintre cele două limite naturale participând
la conturarea unei zone unitare şi interfluviul dintre Neajlov şi
Dâmbovnic şi lunca acestuia din urmă, aproximativ pe 4 km în
amonte de confluenţă... Avem astfel situaţia unor aşezări gumelniţene
stabile (tell-uri) plasate la
cca. 1-2 km una de alta. Dacă ele au fost contemporane sau dacă
poate fi vorba de roiri succesive cu reveniri mai mult sau mai puţin
periodice pe acelaşi loc este mai greu de spus la momentul actual.
(detalii)
|
|