Începând cu cea de a patra sală de expoziţie, prezentăm principalele piese descoperite în una din cele mai mari aşezări dacice din Moldova - cetatea dacică de la Brad, unde lucrăm de aproape patru decenii.
Printre obiectele rare remarcăm cele câteva ceşti dacice cu una sau două torţi frumos decorate, cănile lucrate la roată, vasele cu două torţi, imitaţiile după formele greceşti, piesele de scut - unele din ele foarte rare, având legătura cu cele descoperite în vestul ţării - la Pişcolţ, amforetele greceşti de tip Cos sau imitaţiile după cupele decorate din insula Delos.
O gamă variată de unelte din fier, os, piatră sau ceramică demonstrează gradul de dezvoltare a societăţii în perioada secolelor IV - II î.H. În continuare, alte materiale din aceeaşi mare aşezare dacică de la Brad, printre ele pinteni şi piese de harnaşament, din care se remarcă cele cu încrustaţii metalice, ceramică pictată, fibule de diferite tipuri, amfore greceşti şi romane, capace, căni, străchini lucrate la roată, imitaţii după craterele greceşti, un număr impresionant de obiecte de probă din fier, bronz, argint; unelte pentru agricultură, printre care frumoasele seceri din os, prevăzute cu o gaură pentru agăţat, ceramică fină din import etc.
Se remarcă, de asemenea cele câteva piese de car, unicate în cultura materială a dacilor.
Fotografiile cu aspecte de şantier vin să întărească şi să uşureze înţelegerea mesajului exponatelor, dar mai ales a sistemului de fortificaţii al acestei mari cetăţi dacice. Prin ele se pot urmări cele câteva elemente deosebite privind construcţiile defensive ale acestei cetăţi, având în vedere că ele constituie un unicat în cultura materială a dacilor. Este vorba de întărirea escarpei şanţului de apărare cu o construcţie din lemn, bârne puse perpendicular pe panta şanţului de apărare, pari înfipţi în pământ în zona intrării pe acropolă, cu vârfurile ascuţite, care nu permiteau călăreţilor să pătrundă în cetate, precum şi acel pod rabatabil, care era ridicat în momentele critice ale unui atac din afară. Tot prin fotografii de şantier sunt uşor de observat şi urmele parilor de la palisada simplă din lemn şi pământ care înconjură acropola.
Remarcăm o varietate mare de forme şi decor din ceramică dacică pictată - cea mai numeroasă ca număr de piese din întreaga lume dacică: câteva forme imitate după cele greceşti şi romane, mai multe vase de import, unele frumos decorate prin barbotinare, de factură elenistică sau romană, o gamă variată de fibule, unelte şi obiecte de podoabă din os, printre care remarcăm fluierele din os, o cutiuţă pentru fard (în ea se mai află, încă, un produs pietrificat), unelte pentru împletit frânghii, vârfuri de săgeţi; unelte şi arme din fier, obiecte de podoabă, vase de sticlă, aduse din Imperiul Roman, fragmente ceramice cu mică în compoziţie, care demonstrează legăturile cu lumea dacică din munţi, unde se confecţiona acest tip de ceramică, interesante fragmente de obiecte de cult, unele din ele, cu protome animaliere - deosebit de frumoase şi interesante.
În continuare sunt expuse materiale aparţinând perioadei următoare, sec. II-III d.H., descoperite în marile necropole de la Văleni - Boteşti, Săbăoani, Izvoare - Bahna, Butnăreşti, Gabăra - Moldoveni, Brad, etc. precum şi din multe alte aşezări din această perioadă cercetate de colectivul muzeului nostru. Merită să amintim aici tezaurele de monede romane, descoperite în zona Romanului, care sunt expuse în mai multe vitrine, un frumos lot de piese de podoabă de harnaşament, de factură romană, descoperit la Săbăoani. Multe din ele sunt placate cu foiţă de argint.
Se mai pot admira: frumoasele amforete ale dacilor liberi, cu două torţi, caracteristică acestei populaţii, vasele borcan decorate cu brâie simple sau alveolate, castroanele cu trei torţi, străchinile sau frumoasele fructiere lucrate la roată. Marea majoritate provin din necropolele amintite, dar mai ales, din cea mai mare necropolă a dacilor liberi din toată aria locuită de ei, cea de la Văleni - Boteşti, unde s-au descoperit peste 630 de morminte. Bogata colecţie pe care o deţine muzeul nostru este cea mai reprezentativă.