[...] În patria lor de origine, coloniştii învăţaseră deja ca, în caz de război, este preferabil să abandonezi satul şi să-ţi salvezi viaţa şi bunurile, graţie unei fortificaţii aflate în apropiere. Acest lucru a influenţat asupra alegerii unui tip de colonie adaptat locului, pentru o asemenea construcţie. Pământurile arabile sunt împărţite după sistemul flamand; casele -- cu grădină -- sunt aliniate în şiruri strânse şi formează sate alcătuite din uliţe, islazuri şi pieţe; biserica este situată în centrul satului. În cele mai multe dintre cazuri, acestea sunt construite pe o colină, uşor accesibilă şi protejabilă. Acest tip de aglomerare [...] a stat la baza dezvoltării fortificaţiilor bisericilor care au fost ridicate, mai peste tot, după invazia tătară. [...] În ciuda profundelor transformări intervenite ulterior, este posibil să reconstituim aspectul fortificaţiilor bisericilor, care datează din a doua jumătate a secolului al XIII-lea: aproape toate bazilicile din perioada colonizării, ca şi construcţiile mai târzii, au conservat turnuri masive, situate sub traveea vestică a navei centrale. Aceste turnuri au fost prevăzute cu un drum de strajă şi cu ferestre de tragere, în vreme ce căile de acces erau protejate de un zid de incintă, un şanţ şi un turn de intrare. [...] Dacă primele biserici fortificate se inspiră din modelul medieval al castelului fortificat al cavalerilor, se pare că modelul urmat în Transilvania au fost locuinţele fortificate ale conţilor. Printre acestea din urmă, singura, cea de la Câlnic, în vestul Transilvaniei, a traversat veacurile. Construită către 1260 de către contele Chyl de Kelling, ea include un masiv turn-locuinţă, cu trei etaje şi cu o capelă mică, prevăzută cu o absidă semicirculară şi este înconjurată de un zid de incintă de formă ovală. În 1430, descendenţii contelui au decis să o deschidă comunităţii libere a satului, care, la rândul său, a mărit fortificaţia cu un zid de incintă exterior şi cu un bastion semicircular şi a ridicat în curtea interioară ziduri suplimentare, însoţite de construcţii sprijinite de zidul de incintă. După o epoca de tulburări [...], Transilvania a traversat o perioadă calmă [...] şi, sub Ludovic cel Mare (1342 - 1382), coloniile germane au ajuns la un vârf economic indubitabil. [...]Activitatea arhitecturală s-a dezvoltat intensiv şi a început construirea marilor biserici din oraşe precum Sebeş, Cluj-Napoca, Sibiu, Sighişoara, Mediaş şi Braşov. Curând după aceasta, [...] turcii au călcat pentru prima oară pe pamântul Europei şi [...], ca urmare a marei invazii turceşti de la 1491 [...], peste tot a fost începută sau continuată extinderea sistematica a construcţiilor defensive