3. REALIZAREA UNUI INDICE

Strădaniile intelectuale necesare întocmirii unui indice reprezintă o dificultate majoră pentru un indexator fără experiență. Acest aspect al problemei necesită o combinație de bun simț și imaginație care nu poate rezulta în aplicarea mecanică a unei serii de reguli. Ceea ce e important este să te pui cât mai mult posibil în pielea cititorilor și să te întrebi ce termeni sunt susceptibili să-i trimită de la articolul din indice la pagina dorită din text.

Cei doi factori care ar trebui să influențeze procesul selectării articolelor sunt:
textul cărții (în special domeniul și zona ei de întindere) și cerințele cititorilor, cât și tipul(urile) de informații solicitate de aceștia.

Gradul de precizie în elaborarea descriptorilor trebuie să răspundă cerințelor textului. Dacă singura referire la Canada este legată de exportul de grâu, atunci descriptorul 'Canada, export de grâu', este mult mai bun decât simplu 'Canada'. Dar vor exista situații când este în interesul cititorului (și reflectă domeniul și planul cărții) să se folosească un termen mai cuprinzător ca descriptor, cu subiectele înrudite grupate în continuare la un loc, ca sub-descriptori. Astfel, dacă o seamă de alte aspecte ale vieții din Canada sunt menționate în text, atunci 'export de grâu' devine unul din numeroșii sub-descriptori enumerați sub 'Canada'. Deciziile în astfel de cazuri depind de specificul textului. Folosirea sub-descriptorilor va contribui la evitarea unor șiruri lungi și plicticoase de trimiteri la pagină sub un descriptor principal. (În capitolul 'Sub-descriptori' se oferă recomandări cu privire la această problemă).

O trăsătură a unui indice bun este sfera lui de cuprindere; cu alte cuvinte, măsura în care ilustrează conținutul cărții ( dar fără să irosească timpul cititorului cu lucruri lipsite de importanță). Nu trebuie să lipsească din indice nici un aspect al subiectului tratat în text sau care ar putea fi solicitat de cititor.

Aveți în vedere că indicele dumneavoastră le va fi de folos cititorilor din două puncte de vedere: le va da posibilitatea să afle în ce măsură cartea se ocupă de subiecte specifice sau menționează anumite persoane sau locuri care prezintă interes. ( Pagina de cuprins oferă doar o privire de ansamblu). Si, pe de altă parte, odată ce-au citit cartea, ei vor putea să localizeze anumite pasaje pe care și le amintesc și asupra cărora vor să revină.

Anumite părți ale cărții în mod obișnuit nu se indexează. Acestea cuprind: prefața sau cuvântul înainte, mulțumirile și bibliografia. Dar s-ar putea să existe informații în introducere care trebuie incluse. Notele de subsol se indexează doar dacă conțin informații în plus care nu se găsesc în textul de bază; și același lucru se aplică și anexelor. Tema oricăror desene, figuri sau tabele trebuie inclusă și numerele de pagini unde acestea se află trebuie scoase în evidență într-un fel sau altul ( de exemplu, prin îngroșare sau italizare). Editorul ar putea prefera un anumit stil pe care ar trebui să-l preluați.

Indexați orice informație de substanță, fără a face referiri goale de conținut. Cu precădere, excludeți referirile 'adjectivale' sau 'definitorii'; de exemplu, numele italizate din exemplele următoare:

Sir Peter Scott, fiu al căpitanului Scott din Antarctica...

Borrowdale, sud de Keswick...

...taxă anuală, a nu se confunda cu impozitul pe cap de locuitor...

(Acest ultim exemplu presupune că impozitul pe cap de locuitor nu este specificat nicăieri în altă parte în carte; în caz contrar, este necesară o trimitere la el de la 'taxă anuală', pentru a menționa două subiecte strâns legate, dar nu identice. Vezi capitolul "Trimiteri").