 |
 |
 |
|
|
|
În cazul trimiterilor la pagină, exactitatea trebuie respectată cu orice
preț. Distingeți cu grijă între mai multe trimiteri la același subiect pe
pagini alăturate din carte (de ex., metode anticoncepționale,
52, 73, 74, 75, 76, 77) și o dezvoltare a subiectului pe mai multe pagini
(de ex., 52, 73-7).
Nu folosiți f (sau ff) ca să indicați
trimiterile care se întind pe două (sau mai multe) pagini; și
evitați passim, care e prea vag.
Fiți consecvent. Practica obișnuită în Marea
Britanie e ilustrată de următoarele exemple:
33-41, dar 57-7 (nu 54-57);
133-41, dar 154-7 (nu 154-57 sau 154-157).
Dar notați că numerele între 10 și 19 sunt scrise complet:
12-17 (nu 12-7);
112-17 (nu 112-7 sau 112-117)
Trimiterile la notele de subsol se indică de obicei punând n după numărul de pagină (de ex. 173 n). In cazul notelor de la sfârșit, este bine (ca să nu spunem mai mult) să adăugați numărul respectivei note; de ex., 173, n.27, sau 173 (n.27); sau 173n27. Explicația pentru modul de redare se face în nota introductivă (vezi continuarea în capitolul "Format și prezentare").
 |
 |